Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
13 ROLUL BANCILOR ROMÄNESTI DIN TRANSILVANIA 299 nad, de$i ace§tia aveau in localitate banca „Vulturul“ cu о bogatä activitate financiarä52. О insemnatä mo$ie din Cirti$oara de 300 jugäre, 30 locuri de casä $i о moarä cu trei pietre era acbázitionatá de un cons or ^iu de 46 tärani, in aniul 1900 ou 68.000 k. cu sprijinul unei bänci romänesti din zonä („Furnica“ din Fägära^53). Asemneea actiuni ale bänciilor sínt prezentate in raportul bäncii „Silvania“, cu prilejul aniversärii a 30 de ani de existen^ä, care consemna sprijinirea täränimii (desigur a ceted instärite) din cel pu|in 24 de comune pentru cumpärarea de „mo$ii intinse“, a cäror valoare bäneascä sporise de la data cumpärärii lor de 3—4 ori, imprumuturile fdind in bunä mäsurä rambursate de debitori54. Unearri, ca $i in cazul parcel ärilor in regie proprie, bäncile i$i coordonau activitatea, asociindu-se pentru a face fa^ä cererilor de imprumuturi solicitate de cumpärätori spre a achizitiona averi imobiliare. Astfel, banca „Ajrdeleana“ impreunä cu „goimul“ finan^a cumpärarea unei mo-jii de citeva sute de jugäre in Copand unui grup de locuitori din aceastä zonä55. Institut lile de credit romänesti au intervenit adeseori spre satisfacerea cererilor locuitordlor satelor transilvänene, nu numai pentru achizitionarea de noi proprietati;, ci §i pentru irecuperarea celor avute :n proprietate inain te de reglementrärile agrare ce au urmat patentelor imperiale din anii 1853—1854, sau a suprafetelor de pämint care intraserä, prin diverse procedee juridice dubioase $i pärtinitoare in proprietatea mo$ierilor locali, ln 1887 „Albina“ cumpära in numele „fo$tilor coloni “ a lui Pekri Sándor din Dcboli de Jos realitätile acestuia de 150 de jugäre arabile si livezi „de prima clasä“, о moarä cu patru pietre, care se aflau in posesia celor 24 de familii, cu suma de 32.000 fl.5®. De asemenea „Albina“ intervenea in anul 1906, pentru salvarea realitätilor celor 121 „fo?ti urbarialisti“ din Buia, cärora li se vindeau la licitare о parte din proprietäfi, banca cumipärindu-le .?i redmdu-le acestora, cu 300 de coroane mai mult, plus 5% proviziune (realitätile se liciteazä cu 25.000 k. $i ,se revindeau cu 28.000 de k.57). Uneori bäncile interveneau in sprijinul täränimii deposedate de proprietati ca urmare a unor hotáríri judecätoresii ce läsau deschisä incä räscumpärarea pämintului in cazul aprobärii acestei tranzactii de cätre monierii proprietari58. Imprumuturile acordate de bäncile romänesti prin intermediari, fie acentia persoane private sau asociatii de proprietari, in vederea achizätionärii de noi proprietati, au fost, valoric mai mari, decit fondurile bäne^ti folosite, pentru acelea?i actiuni eoono-52 Idem, Registrul 114, Proces-verbal 1915—1921, Proees-verbal din 2 aug. 1917, p. 144, 146—147. 53 Cälindarul poporului pe anul 1902, XVII, Sibiu, 1901, p. 117. 54 Revista Economicä, XX, nr. 7 din 1918, p. 58. 55 Idem, XIII, nr. 5 din 1911, p. 50. 56 A.S.S. Fond banca „Albina", vol. VII, Proces.verbal al sedintei XLII din 29 dec. 1887, concluzul 442. 57 Idem, vol. XIII, Proces-verbal al ?edinfei I din 3 ian. 1902, concluzul 3 §i Proces-verbal al $edintei IV din 10 martié 19Q2, concluzul 32; Proces.verbal al sedintei X din 31 mai 1902, concluzul 85. 58 Idem, vol. VI, Proces-verbal al sedintei XV din 31 martié concluzul 128.
