Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
5 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN JUD. BISTRITA-NASAUD 27 13632) $i urnul perforat (inv. 13633). Topoarele neperforate sínt trapezoidale, cu tái§ul arcuit §i au fost lucrate din ?ist disodilic verzui (pi. XIX/ 7,9) sau dintr-o marná cafeniu-gälbuie (pl. XIX/8). Toporul perforat, pästrat fragmentar, avea о forrná ovoddalä $i a fost lucrat dintr-o gresie cafeniu-ailbástruie (pl. XIX/10). Toate topoarele apar(m epocii neoiitice. b) In toamna anului 1975 a fost descoperitä intimplätor pe aräturä, ín punctui „Dos“, о lance de fier (pl. XXI/2) lucratá prin batere la cald dintr-un metal de slabä calitate. Lancea are lama iungá, mult látta §i intáritá cu о nervurä medianä, vizibilä doar in partea dinspre tubul de inmänu$are. Dimensiuni: L totalä = 42,5 cm; inv. 11753. Datarea acestei piese este dificilä deoarece, tipologic, ea poate apar(ine Hallstatt-uhui tirziu (sec. VII—VI i.e.n.), epocii Laténe sau periooadei postromane. Din nefericire sondajul arheologic pe care 1-am executat in 1979 in zóna descoperirii n-a dat nici un fei de material arheologic. Datä fiind aceastä situa(ie ne vedem nevoi(i sä optäm pentru о datare largä mai ales cä descoperirile apar(inind celor trei epoci mai sus-citate nu lipsesc ín zóna17. Un indiciu pentru о datare tirzie (sec. VI e.n.) ni se pare a fi calitatea inferioarä a fierului. ILI?UA (com. Uriu) a) La circa 200 m de coliul nord-vestic al castrului roman se aflä о micä a$ezare anticä de pe suprafata cäreia am cules impreunä cu C. Gaiu mai multe fragmente ceramice databile in epoca bronzului precum $i douä piese ce fac obiectul prezentei comunicäri: о roti(ä miniaturalä de car de cult (pl. XXII/1), lucratá dintr-un lut brun-ro$oat (dm = 7,2 cm; inv. 13502) $i un topor perforat (pl. XXII/2) pästrat fragmentar, lucrat cu grijä prin „fafetare“ dintr-un diorit verzui i(L actualä = 7 cm); inV. 13501). Ambele obiecte dateazä din epoca bronzului fiind deci contemporane cu a^ezarea de pe teritoriul cäreia provin. b) In an ul 1982, in apropierea coljului de sud-est al castrului roman, a fost gäsit pe aräturä un topora? de minä, neperforat, lucrat cu grijä dintr-<o marná cenu./ie. Toporul (XXII/3) are corpul trapezoidal, muchia ovalä §i täi.jul arcúit. Dimensiuni: L (totalä 12 cm. Dupä forrná, toporul pare sä apartinä neoliticului, epocä neatestatä incä in zona castrului, dar ar putea sä aparjinä §i niveluiui din epoca bronzului (locuin(e, morminte de incinerate in urnä etc.), apärut sporadic in säpäturile de dezvelire a castrului roman18. SÄRÄfEL (com. $ieu-Mägheru$) Dintr-o cercetare pe care am efectuat-o cu C. Gaiu in punctui „Dupä Grädini“, ín muzeul din Bisitri(a a intrat un topora? neperforat (pl. XXII/4) 1 1i Vezi Cronica säpäturilor din Dacia NS, 20, 1976, p. 277/51b '7 Dacia NS, 19, 1975, p. 285/79; Dacia NS, 20, p. 277/51. 18 Säpäturile sínt executate, in colaborare, de cätre Univ. „Babes-Bolyaj“, Facultatea de istorie (D. Protase) $i Muzeul Bistrita (G. Marinescu ?i C. Gaiu).
