Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

5 ROLUL BÄNCILOR ROMÄNEßTI DIN TRANSIL VANIA 291

rii msträinaji, care semnaiau bäncilor, cazurile de vinzäri de mo§ii, furnizau informari asupra condijiilor vinzärii, a pretului, a calitä^ii proprdetäpilor propuse pentru vinzare, odatä cu cererile lor ca institupile de credit respective sä intervinä in favoarea cumpärärii proprietäplor manilor monieri. In acest mod bäncile erau scutite de eventuale pierderi pnin oumpärarea proprietarii or, intrucit aveau cumpärätori asigurajú ?i in prealabil chiar verificap in privinta capacitäpi lor eoonomice. De pildä. in anul 1882 la cererea unui consorjiu de 66 locuitori din comuna Mihai Viteazul de lingä Sighi?oara, banea „Albina“, cumpärä la licitáré, mo?ia contelui Francisc Haller, cu 54.600 fl., odatä cu dreptul de cri?märi , de 4.400 fi., pentru а о revinde soláeiitantiilor, cu 66.500 fl., plátibiM in 30 de cani, in 60 de rate semestriale, cu 8% interese, rezervindu-$i dreptul arendänii „regaliilor“ de circiumärit pe urmätoirii trei ani8. La fel acjiunea „Albina“ in 1889 räspunzind cererilör consoirpuksi condus de Nlicoilau Deac, din comuna Calväsar (de lingä Media?) cumpärind in numele acestora, la lácátajie publicä, pä?unea de 228 jugäre ?i 1252 stinjeni, pentru а о revinde cu acela?i prej plus 3% proviziune ?i dobinda de 8% solicitantilor9. In acela?i mod, acponeazä proprietati ?i bianca „Ardeleanä“, in 1898, cind cumpärä, in numéle celor 59 de locuitori din localitatea Balomir10, mosia lui Kerekes János, sau in acela?i an, banca „Economul“, care cumpärä, in numele unui consorfiu din Feiurd, realitäjile puse in vinzare de acea comunä11.

Adeseori tnanzacjiile la care participau bäncdle románé? ti erau perfectate de proprietarii comunelor respective cu mo?ierii maghiari in lipsä de al(i cumpärätori. Spre exemplu, cei 32 de locuitori din Oena (Sibiului), in anul 1881 aveau consensui mo?ieruluá Pávai Elek pentru cumpärarea unei par (i din mo?ia acestuia12. Alteori mosierii in?i?i, interesa(i in vinzarea cit mai rentabilä a proprietäjilor lor, girau, impreunä cu cumpärätonii, imprumuturile acordate de bäncile romäneyti. Un asemenea caz ?i nu singular, dar semnificativ, era consemnat in 1881, cind Basiliu Podoabä, membru al directiunii ?i viator director al „Economului“, ca ?i proprietarii instáriji loan ?i Teodor Mihaela, se hotärau sä cumpere mo?ia marelui proprietär Bethlen Gergely din Feleac, de 1.572 de jugäre, avind ca ?i garant al imprumutului, pe lingä avocatul Iuliu Coroianu (directorul „Economului“), pe insu?i proprietarul realitäfii puse in vinzare13. Erau

8 A.S.S., Fond banca „Albina“, vol. IV, Proces.verbal al sedintei din 8 noiembrie 1882, concluzul 279 ?i Proces-verbal al sedintei LIX din 24 decembrSe 1882.

9 Ibidem, vol. VIII, Proces-verbal al sedintei IV din 12 februarie 1889, conoluzul 22.

10 I.I. Lapedatu, Monográfia institutului de credit economii„Ardeleana“, societate cu acfii in Orästie, 1885—1910, Sibiu, 1912, p. 45.

11 A.S.C. Fond banca „Economul“, Registrul 4, Procese-verbale 1886—1902, Proces-verbal din 20 aprilie 1898, p. 43 §i 450.

12 A.S.S. banca „Albina", vol. IV, Proces.verbal al sedintei XVI din 4 aprilie 1881, concluzul 67.

13 Idem, vol. VII, Proces-verbal al sedintei XXXVI din 9 noiembrie 1888, ooncluzul 271.