Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
292 VASILE DOBRESCU 6 $i cazuri, mai pufine, cind proprietarii moneri de nafionalitate maghiarä erau dispu$i sä vindä, direct, шог bänci romäne$fci puternioe, cunoscute pentru dorinfa lor de a cumpära $i mai ales dispuse sä acorde prefuri acceptabile, a$a cum intilnim, in anul 1881, oferta baronesei Laura Horváth spre banca „Albina“ de a-$i vinde domeniul din Cristur de 229 de jugäre, plus casele de locuit, anexele gospodäre$ti $i drepturile regaliene14. Bäncile romäne^ti au participat la oumpärarea de mo§ii $i in conditäile solicitärii unui singur proprietär instärit cunoscut pentru situafia sa economicä bunä. A$a „Albina“ dntervenea in favoarea lui Simion Popovici Desseanu, fratele proprietarului §i cunoscutului deputat banäfean loan Popovici Desseanu, pentru a-i facilita vinderea-cumpärarea unei mo$ii de 324 jugäre ín f am die, avansindu-i un imprumut de 27.400 fl. cu 5% proviziune $i 8% dobindä, plätibil in 30 de and (cea ce aduoea bäncii numai ca dobindä interese in sumä de 35.674,50 fl)15. Bäncile romäne^ti cumpärau proprietäti ale moijierilor scoase la licita tie $i din proprie inátiativä avind la bazä doar AnformatiUe proprii prin intermediul agentilor raspíndifi in zóna Mmitrofä sau, in cazul „Albánéi“, pe intreg teritoniul Transilvaniei. Asemenea actiuni aveau ca obiectiv obtinerea unor insemnate ci^tiguri rezultate prin vinderea proprietátilor altor proprietari $i in primul rind prin cunoscutul proces de paircelare la elementele ínstárite din satele transilvänene. Agentul „Albinéi“ din Turda, loan Rat, era imputernicit in 1882 sä cumpere rno$ia lui Dionisie Dindar din Poiana Arie§ului de 304 jugäre §i 675 stinjeni, apreciatá a se vinde prin parcelare cu un profit sigur de cel pufin 300 fl.16. La rindul säu, banca ,,Ardeleanä“ exeouta in regie proprie, in 1907, parceläri ale mohiéi lui M. Schmidt, din comuna Binfinfi, ca $i in apropierea Hunedoarei17. Operatiuni de parcelare efectuau in mai micä mäsurä ?i bäncile mijlocii, uneori $i cele mioi. Banca „Progresul“ din Ilia Mure§ului acházifionase, incä din al doilea an de activitate, о mo$ie, pe care, in regie proprie, о impárfea färanilor sperind ca „sä aibä un ci$tig bun“, iar pe de altä parte sä constate cä „am ajutat“ färänimea din zona noasträ18. De asemenea „Auraria“ (Abrud) cumpära in 1910 cea mai mare mo$ie de lingä aceastä localitate in suprafatä de 600 de jugäre in scopul de а о parcela färänimii din imprejurimi19. Cu sprijinul bäncilor mai mari unele cooperative de credit s-au lansat in afaeeri de impärfire a unor suprafefe de pämint insemnate in zona lor de activitate. Spre exemplu, cooperativa de credit „Buna“ din Mäcica§iu primea un credit de reescont märit la 80.000 k.20 14 Idem, vol. IV, Proces-verbal al sedintei XLI din 30 noiembrie 1881, conclueuI 222. 15 Idem, vol. IV, Proces-Verbtal al sedinfei V din 10 febr. 1882, concluzul 43. 16 Idem, vol. IV, Proces-verbal al ?edintei II din 11 ian. 1882, ooncluzul 20, Proces-verbal al ^edinfei III din 24 ianuarie 1882, concluzul 27. 17 I.I. Lapedatu, op. cit., p. 72. 11 A.S.D., Fond banca „Progresul“, dosar 3/1908 Raport anual fi Inchidere* eonturilor pe al Il-lea an de gestiune, 1908, Orä§tie, 1909, p. 5. 19 Revista Economicä, XIII, nr. 5 din 1911, p. 50. 20 A.S.C. Fond banca „Economul“, Registrul 66, Procese-verbale 1909—1912, proces-verbal din 28 ian. 1911, p, 137.
