Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 ROLUL BÄNCILOR ROMÁNÉIT! DIN TRANSILVANIA 289 prietä|ii mici (socotiitá de obicei de oficiaditäti pinä la 50 de jugäre, uneori chiiar la 100 de jugäre)3. Din documentele vremii, din lucrärile de specialitate se constata §i in Transilvania efectul unui dublu proces de ruinare $i de transferare a proprietätii mici care nu-$i mic§oreazä numärul $i nici suprafata, iar pe de altä parte de dam in u are a proprietätii mari mojiere$ti de peste 1000 de jugäre care urmeazä о desträmare treptaitä prin vindere §i parcelare, concomitent ou sporirea proprietarilor burghezi cu suprafete mijlocii de terenuri agrare4. In general, scäderea potentialului economiic al unei párti insemnate de proprietari agrari, de la tärani la mo^ieri, va facilita schimburiie de proprietäti fie prin vinderea benevolä a acestora din cauza nerentabilitätii sau acoperirea datoriilor in cazul monierilor, fie prin vinderea siliitä, la licitatie, ca urmare a imposibilitätii suportärii sarcimlor fiscale sau а nerambursärii imprumuturilor contractate — cazuri mai frecvente — penitru situatia proprietarilor mád. Institutiile financiare, inclusiv cele romäne$ti, au inlesnit, intr-o atare conjuncture, prin mijloacele de care dispuneau, |pe de о .parte (deposedarea sau vinderea unor proprietäti agrare, pe de altä parte cumpärarea lor de cätre alti proprietari cu о situate economicä mai bunä, acomodati relatiilor sistemului de exploatare ?i cultivare modemä a pämintului. Bänoile romäne$ti au contribuit la transferurile de proprietäti in Transilvania prin implicarea directä sau indirectä in operatiunile de vinzare-cumpärare a unor mo$ii falimentare sau prin procesul urmäririä proprietarilor debitori insolvabili, obligati a-$i vinde bunurile la licitatie; respectiv prin cumpärarea aeestor proprietäti in vederea revinderii lor pentru acoperirea imprumuturilor $i obtinerea adeseori a noi beneficii. Prezenta institutiilor de credit romäne$ti in procesul transferurilor de proprietate prin cumpärarea unor intinse suprafete de pämint are un caraöter specific in comparatie cu activitatea similarä a bäncilor celorlalte burghezii nationale. Specificitatea acestei participäri a fost determinata de situatia repartitiei proprietätii agrare din Transilvania in raport cu etnicitatea populatiei, romänii fiind, in mediul rural, printre posesorid cei mai numerosi ai midilor proprietäti, dar avind un numär redus de proprietari burghezi mijlocii $i foarte redus de mo^ieri §i mari latifundiari5. Astfel, participarea institutiilor de credit románéit! la cumpärarea de mari bunuri imobiliare agrare s-а fäcut aproape exclusiv pe seama monier imái de nationalitate maghiarä, färä ca acestea sä fie unicele $i direct responsabile ale acestui fenomen de ruinare, a^a cum incercau, denaturat, sä prezinte lucrurile, о bunä parte din oficdalitätile si presa guvemamentaiä a vremii, reprezentante ale intereselor marii mo^ienimi latifundiare conservatoare din monarhie. Este demonstrat faptul cä pro-3 Ibidem, p. 158. * I. Kovács, Desfiinfarea relafiilor feudale in Transilvania, Cluj, 1973, p. 162, 164—167. 5 Desträmarea топатЫег austro^ungare, 1900—1918, Bucure$ti, 1964, p. 32—33. Maria!« — •
