Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
19 INSTITUTIILE AGRICOLE TERITORIALE • 283 Agrar de la Bucure$ti, a tribuli ile sale ca organ consultativ a! Ministerului Agriculturii §i Domeniilor treoind asupra Consiliului Uniunii Camerelor de Agricultura. La 2 noiembrie 1936, in uma reorganizärii Ministerului Agriculturii $i Domeniilor, continuarea lucrärilor de reformä agrarä a intrat Sn competenda Direcdiei Reformei Agrare.78 Aceasta avea ca sarcini aplicarea actelor normative privitoare la expropriere $i improprietärire, la insträinarea proprietarii fundare a statului la improprietärirea veteranilor, reangajadilor etc., la stabilirea debitelor improprietäridilor §i a debitelor provenite din arendarea terenurilor statului, la lichidarea operadiunilor financiare ale proprietarilor expropriadi ?.a. La 6 aprilie 1939 a fost elaboratä о nouä Lege pentru organizarea Ministerului Agriculturii si Domeniilor79. Sarcinile Direcdiei Reformei Agrare, care a fost desfiindatä, au fost trecute Direcdiei Geniului Rural $i Serviciului Reformei Agrare din subordinea sa. In structura organizadiei centrale a ministerului, Direcdia Geniului Rural se ocupa cu ameláoräri funciare, ma?ini agricole, construcdii rurale, cadastru §i colonizári iar Serviciul Reformei Agrare cu Probleme de exproprieri $i improprieiäriri. Fixarea unor preduri mari de räscumpärare a päminturilor primite prin improprietärire $i neputinda achitärii lor de cätre däranii lipsi^i de posibildtädi materiale au constituit aspectele finale ale reforméi agrare. Situafia economicä creatä däranilor in aceste condidii, ii iäsa in continuare dependendi, in mare mäsurä, fadä de mo?ieri. Acentia au primit despägubiri uria$e, intreaga reformä agrarä fiind pentru ei о afacere rentabilä, in timp ce, pe däranii, sarcina despägubirii proprietarilor adesea ii depä?ea. Viada lor s-а inräutädit §i mai mult in anii crizei eoonomice cind predurile produselor agricole erau foarte scäzute. Consecindele insolvabilitädii däränimii nu s-au läsat prea rault a^teptate, deoarece mo^ienii reeurgeau la vinzarea prin lieitatie publicä a bunurilor mobile ^i imobile provenite din improprietärire. Aceastä insolvabiliitate, in special a däranilor improprietärid'i cu loturi de casä, a constituit $i motivul pentru care, Ministerul Agriculturii $i Domeniiilor a cerut, la 23 noiembrie 1937, Servieiullui agriccl al judedului Mure,'? „a pune in vedere administradiilor financiare din juded ca toate cazurliie unde improprietäridii cu loturi de casä nu-§i pot pläti valoarea loturilor“ sä nu le mai scoatä „in vinzare prin licitadie execudionalä“ ci sä fie luate de la cei in cauzä §i „atribuite indreptädidilor nesatisfäcudi“80. Organele ínsareinate cu aplicarea reforméi agrare din 1921 urmau sä-$i lichideze lucrärile pe mäsura desävir$iriii ei. Dar birocradia regimului burghezo-mo.?ieresc a indeles sä tergiverseze punerea ín posesie a däranilor sub un pretext sau altul. Astfel, numeroase lucräri au rämas 75 Ibidem, vol. XXIV, 1936, partea a II-a, p. 549—552. 19 Ibidem, vol. XXVII, 1939, partea a II-ец, p. 1319. 80 Arh. St. Tirgu-Mure?, fond citat, dosar 58/1938, f. 55.
