Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
284 IONEL MURE$AN 20 neinchiriate, eie gäsindu-§i solutionarea abia prin reforma agrará cu caraeter democratic din 1945. Totu$i, pina la арапфа Légii pentru unificarea Administrativä a statuliui román, din 14 iunie 1925,S1 prima etapä a func^ionárii lor, in domeniul agrar, institu^iile §i organele de aplicare a reforméi au avut meritul de a contribui, aläturi de consilderatele agrioole. La aceastä unifioare, apói, la consolidarea гекфйог de produc^ie capitaliste in agricultura tarii. S-а intärit baza socialä a burghezied satelor iar proprietarie mo^iere.jti s-au transformat in proprietati rentabile capitaliste. La aceste aspecte pozitive generate de reforma agrará se mai poate adäuga faptul cä, prin exproprierea unei suprafefe destul de mari din pämmturile mosierimái, ea a lovit in aceasta, i-a släbit puterea economicä iar prin improprie tärire a contribuit la imbunätätirea situatiei unei par+i insemnate a läränimii. Aceasta demonstreazä de fapt caracterul mai inaintat al reforméi fapt de alte tari. Cu mult mai numeroase, insá, aspectele negative s-au concretizat ín caracterul limitat de clasä al reforméi agrare, creaxea unui dispombil de brate de rnuncä ieftine pentru gospodäriile chiabure§ti §i mosiere^ti, accentuarea diferentierii täränimii, adineirea contradictiilor sociale §i economice. C ere rile, contestatiilie $i reclamatüle stau marturie pentru inoelineala cu care a fost api icat a Legea de reformä agrará ?i pentru frámintárile generate de incálcarea drepturilor täränimii care $i-a pus mari sperante in aceastä reformä. Chiar $i lucrärile ultimului An de activitate a institutiilor $i organelor prezentate au avut ca principal obiect tot problema improprietäririi. Aceste institutii ?i Organe au purtat pccetea orindujrii burgheze. De multe ori, sub influenta тоДегПог, ai cáror reprezentanti exercitau о puternicä influentä in sinui l,or, ele au íavorizat pe exploatatori $i au provocat abuzuri la adresa celor exploatati. Unor proprietari li s-а fácut mäsurätoarea terenurilor in asa fel incít sä rezulte cä ar avea о íntindere mai micá decit cea realá pentru а И se expropria о suprafatä cit mai redusä. Cu jalbele adresate instantelor judecätore?ti, táranii incercau, adesea färä sperantä, sá-?i dobindeascä, apói sá-?i mentiná, petecul de pámínt atriibuit prin lege. Prin faptul cá pentru pámíntul primit, täranii au fost obligati sä pläteascä mari despägubiri, gospodäriile lor au continuat sä räminä intr-o situatie grea. Cistigul de cauzä dat tärnimii nu trebuia sä insemne о pierdere necompsnsatä pentru marii proprietari. Statui burghez a avut sarcina de a percepe, prin intermediul Bäncii Agrare, pretul datorat de turáni $i de a despägubi pe proprietari. Existenta a numeroase proprietati mo$ieresti de pinái da 500 de jugäre $i chiar mai mari, rämase dupä expropriere a fäcut ca majoritatea täranilor sä fie lipsiti de pämint arabil pentru cultivarea eerealeior .Д de islaz necesar cre^terii animalelor, de$i dispuneau de numeroase vite. 81 81 Hamangiu C., op. cit., vol. XI—XII, 1922—1926, p. 338—403.
