Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
276 IONEL MURE$AN 12 gi un delegat al Bäncii Agrare, deldmáta definitiv porfiunea expropriatä, о préda tovärägiilor mfünfate de baneä, in folosintä comunä, sau persoanelor individuale, in arendä őri in parte, fixind présül pämintului sau ale altor bunuri mobile sau imobile expropriate. Dacä procesul-verbal luat de comisia localä confinea litigii intre proprietarii expropriafi gi säteni, comisia judefeanä organiza gedinte pentru a lua hotäriri in acest sens. Dezbaterile sale se consemnau in procese-verbale care reflectau atit cererile proprietarilor cit gi ale sätenilor. Hotäririle luate erau (publicate ín Gazeta Oficialá a Consiliului Dirigent. Cele referitoare la prefuri, puiteau fi contestate ln termen de 15 zile, la Curtea de Apel din Cluj, iar celelalte hotäriri, in acelasi termen, la Consiliul Superior. Aceste douä foruri aveau dreptul sä adune noi dovezi gi sä consulte experfi chiar la fafa locului. Organele insärcinate cu executarea reforméi agrare aveau obligafia sä solácite judecätoridlor de ocol gi tribunalelor confruntarea cärti'lor funduare cu posesiunile faptice gi inscrierea taranilor improprietäriti in cärtile funduare. Potrivit Decretului-Lege mentionat se expropriau: toate proprietätile absenteistilor, ale sträinilor, proprietätile date in stäpinire dupä 1 noiembrie 1917, pe baza ordonanfei fostului guvem ungar, proprietätile mai mari de 30 de jugäre care au fost luate in arendä mai mult de 12 ani ín perioada 1900—1918, proprietätile vechi mai mari de 200 gi 500 de jugäre. Dacä avea un copil la facultatea de agronomie gi acesta dupä ce-gi termina studiile dedara cä se va dedica agriculturii, avea dreptul la incä 500 de jugäre. Exproprderea se fäcea pe baza declarare! proprietarului iar färanii erau obligati la despägubirea lui. Päminturile expropriate s-au parcelat in loturi de completare, loturi intregi gi loturi de colonizare, cu eie fiind improprietäriti mai ales invalizii de räzboi, väduvele gi copii orfani, apoi färanii färä pämint sau cu pämint sub 5 jugäre. In eazul destinärii unor terenuri pentru constructa de obiective industriale, primäriile oomunale erau obligate sä cearä acordul prealabil al Resontului pentru agriculturä din cadrul Consiliului Dirigent. Pämintul disponibil dupä imprqprietärire putea fi folosit de Consiliul Superior de Reformä Agrarä la crearea unor proprietäfi mijlooii sau ferme model, la infiintarea gi completarea unor loturi gcolare sau parohiale. Loturile distribuite taranilor, evaluate de organele imputernicite cu efectuarea reforméi agrare, nu se puteau insträina pinä la 1 ianuarie 1930, gi nu puteau fi grevate financiar in afara arendei fixate de Banca Agrarä. Terenurile rämiase neexpropriate timp de gase ani de la aparitia acestui Decret-Lege, nu mai puteau f-i supuse exproprierii. Prin Decretul-Lege nr. 1360 din 31 martié 1920, pe lingä pregedinp’a Consiliului de Minigtni este instituit un Comitet Agrar „pentru asigurarea infäptuirii neintirziate gi metodice a tmproprietäririi taranilor“.64 Sub autoritatea acestuia au trecut: Casa Centralä a Cooperatiei gi Impro- 54 54 Ibidem, p. 2аП—-2*S.
