Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
13 INSTITUTIILE AGRICOLE TERITORIALE 277 prietáririi Sätenilor, Directa Proprietätii, Directa Dobrogei, Directa Islazurilor $i personalul consilieratelor agricole care, in cazul vechiuluii regat, fäcuserä parte din Ministern! Agricultori! La 27 mad, acela?i an, printr-o decizie minásterialá s-au pus bazele sectiunii Comitetoiui Agrar pentru Transilvania cu sediul la duj55. О datä cu desfiintarea Consüiului Dirigent, ín apriüe 1920, implicit $i Consildul Superior de Reformä Agrarä din cadrul acestuia ?i-a incetat activitatea. Celelalite Organe de pregätire Si aplicare a reformed, com is öle judetene si cede locale, impreunä ou oonsilieratele agricole, au trecut sub autoritatea Directiei Generale a Reformei Agrare din Cluj-, reprezentánsa ín Transilvania a Casei Centrale a Cooperapei si Improprietäririi Sätenilor cu sediul in Bucure§ti. In luna iunie, odatä cu fórul lor provincial, ele au trecut ín subordinea sectiunii de la Ciuj a Comitetului Ágrar din Bucuregíi.56 Pina la definitivarea Légii de reformä agrarä din iulie 1921, cornisiile locale, cele judetene ?i consilieratele agricole, ca organe de decizie sau de execute, au desfäjurat cu preeadere о activitate ín vederea pregätirii acestei reíorme mai ales de aplicare a arendárilor fortate.57 Cu toate cä о parte a täränimii din Transilvania s-а opus arendárilor fortate, in 1919, suprafata arendatä a fost de 184.139 jugáre, ín 1920, de 740.669 jugäre, iar in 1921, ínaintea votárii Légii pentru reforma agrarä, ea a orescut la 1.300.000 jugäre.58 S-ia reu$it astfei sä se cultive о parte insemnatä din pämmturiie Transilyaniei $i sä fie preintimpinatä о diminuare sömtitoare a productiei agricole. Legea definitivä de reformä agrarä pentru Transilvania, Banat, Cri$ana si Maramure? din 30 iulie 192159, elaboratä de guvernul Averescu, a operat о serie de modificari ale dispoziiiiior Decretu!ui-Lege din 1919, micsorind n um árul membrilor unor comisiii si sourtind termenele de apel. Exproprierea si irnproprietarirsa au intrat in competent^ unor organe speciaíizate pentru fiecare din aceste lucrári. Organele de aplicare a exproprierii erau: Comitetul Agrar, camisiile judetene de expropriere si comisiile de ocol pentru expropriere. Comitetul Agrar era organul consultativ a! Ministerului Agriculturü in problema de expropriiere, de ímproprietärire, de infiintare a proprietätilor mijlocii si de dare in foliosintä a pämintului expropiriabál. El avea dreptul de a revizui hotäriride cornisiliilor judetene de expropriere pe parcursul unui an de la executarea lor Si de a verifica tablourile intocmiite de comisiile de ocol pentru improprietärire. Comisiile judetene de expropriiere se cempuneau din cite cinci membri: un consilier al Curtii de Apel desemnat de Ministerul Justitiei, ca 55 Stirban Marcel, Comitetul agrar — seefiunea Cluj... p. 185—190. 56Idem, Consilieratele agricole din Transilvania... p. 238—239. 57 Ibidem, p. 241, vezi ?i Comitetul agrar-seefiunea Cluj... p. 187 de acela$i autor. 58 Petrini Emil, op. cit., 268—270 apud. $andru D., op. cit., p. 61. Vezi $i Galea Aurel, op. cit., vol. IX—X, 1919 — 1922, p. 733—756.
