Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
11 INSTITUTHLE AGRICOLE TERITORIALE 275 pentru ajutorarea proprietarilor, negustorilor $i industria§ilor $i improprietärirea prin despägubire. Dupä disciutarea lui, Marele Sfat al tärii a aprobat proiectul de reformä agrarä iar regele Ferdinand l-а sanctionat la 10 septem brie 191952. Astfel, la 12 septembrie 1919 a fost elaborat Dec rétül Lege nr. 3911 pentru reforma agrarä in Transiivania, Banat $i partile Ungurene53, гаеnit a transpune si in aceste locuri real itä tile dán domeniul agrar din vechiul regat. Pentru a vend in sprijinul vechilor proprietari si al täranilor, statui a infiintat Banoa Agrarä cu un capital de 25 milioane lei, iar pentru a rezolva neintelegerile dintre eá, a fost creatä Curtea de Apel cu sediul la Cluj. Decretul-Lege, amintit, stabilea structura ?i organizarea organelor de aplicare a acestei reforme, imputernicite sä infäptuiascä exproprierile ?i improprietäririle. In cadru.1 Consiliului Dirigent a fost instituit un Consiliu Superior pentru Reforma Agrarä compus dinrtr-un presedinte, un copresedinte, 12 membri permanenti si 20 nepermanenti. Acesta lucra ín frei sectiuni: 1. pentru Ar deal, 2. pentru Banat. 3. pentru pärfile ungurene. El hotära ca instantä de apel in chestiundle de expropriere §i improprietärdre, putea sä facä propuneri privind perfectionarea legislatiei agrare $i sä hotärascä mäsura in care se puteau expropria terenuri aflate in proprietatea statului. Organele subordonate Consiliului Superior erau comisiile judetene $i comisiile locale de reform ä agrarä care aveau sarcina de a media neintelegerile dintre proprietari $i säteni. In companenta lor predominau reprezentáld autoritäfilor $i ai proprietarilor. Comisiile judetene se compuneau dintr-un judecätor, numit de pre?edintele triibunalului, ca presedinte, doi delegati numiiti de prefect, un delegat al „Bäncii Agrare“, un inginer geometru, un imginer silvic ?i, la nevoie, alti specialista. Din cadrul ei lipseau delegatii proprietarilor $i aá sätenilor. In cazul comisiilor locale, fiecare dintre eie cuprindea judecätorul de ocol, ca presedinte, consilierul agricol judetean, proprietarul mosiei expropriate ?i doi delegati ai täranilor. Prezenta consilierilor agricoli judeteni (sau a agronomilor regionali, reprezentantii lor) atit in cadrul comisiilor judetene cit §i a celor locale, face dovada misiunii consilieratelor agricole, ínfiántate in iulie 1919, aceea de coordonare a lucrärilor practice de reformä agrarä. Comisiile locale aveau siarcina de a stabili teritoriiie expropriate din medial rural ?i de a inainta comisiilor judetene procese-verbale despre lucrärile lor, in original si douä eopii. Fiecare comisiie judeteanä retinea originalul, о copie inainta Bänci Agrare iar cealaltä Resortului agriculturii din cadrul Consiliuluá Dirigent. Dacä procesul-verbal confinea invoiala dintre proprietarul expropriat ?i säteni, comisia judeteanä trimitea la fata locului un delegat al säu care impreunä cu primarul comunei 52 Galea Aurei, Problema agrarä din Transüvania in timpul Consiliului Diri. gént (2 decembrie 1918 — 10 aprilie 1920) ín Lucräri ftiinpifice ale Institutului pedagogic de 3 ani Tirgu-Murevol. II, 1970, p. 238 ?i 240. 53 Hamangiu C., op. cit., vol. IX—X. 1919—1922, p. 193—205,
