Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
274 JONEL MUR Ei? AN 10 §i in timpul serviciilor agricole. Oricum, meritul celor douá instituti constä in contribula adusä la dezvoltarea agriculturii capitaliste in general §i, ce e mai important, la realizarea procesulud de unifieare in domenikd agrar a Transilvaniei cu vechea Romänie. INSTITUTIILE $1 ORGANELE 1NSÄRCINATE CU APLICAREA REFORMEI AGRARE DIN 1921. färanilor li s-а promis pämint incä din timpul primului räz’ooi mondial, cind se jertfeau pe cimpul de luptä pentnu lüibertatea $i intregirea patriei. Terminarea räzboMui §i formarea statului national román unitar, prin unirea Transilvaniei cu vechea Romänie, a prilejmt infäptuirea reforméi agrare regäsitä ca idee ?i in textul rezolufiei Adunärii Nationale de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918/*7 In a^teptarea reforméi, in rindunile täränimii s-au inregistrat främmtäri tot mai putemice, cauzate de lipsa de pämint, de unelte. de animale $i cereale. Pentru a le potoli, guvernanfü regimuliui burghezo-mo$ieresc, s-au väzut nevoifi sä gräbeascä pregätirea legislatiei menite sä punä in practicä imiproprietärirea táránál or. Astfel, incä la 13 decembrie Г918 prin Decretul pentru organizarea Transilvaniei ?i a celorlalte teritorii locuite de romäni47 48, Consiliului Dirigent i-a fost incredintatä misiunea de a prezenta in oel mai scuii't timp proiectul de reformä •agrarä pentru cele 25 de judefe pe care le administra. Pinä da legiferarea lui, s-а recurs la practica arendänilor forfate pentru asigurarea productiei agricole, ameninfatä de scädere, din cauza consecintelor räzboiului $i pentru a atenua actiunile täranilor, concretizate in ocuparea päminturilor mo^iere^ti. Conducenea luorärilor de arendare obligatorie a terenurilor dán Transilvania, ce nu puteau fi insämintate de proprietari, cätre täranii constituiti in ob$ti, a revenit Casei Centrale a Cooperafiei ц\, ímproprietáririi Sätenüor, Buoure?ti prin Directia Generalá a Reforméi Agrare dm Cluj.49 Pentru fáranii de dincolo de Carpafi au fost publicate* incä in decembrie 1919 douä decrete-legi referitoare la exproprierea päminturilor mo§iere§ti §i la constituirea organelor insärcinate cu efectuarea acestei lucräri. Este vorba de Decretul-Lege din 15 decembrie 1918 privitor la exproprierea proprietätilor rurale pentru cauzä de utilitate nationals50 $i de Decretul-Lege din 16 decembrie 1918 referitor la determinarea pämintului oultivabil supus exproprierii $i a condritiilor acestei epiroprieri.51 In Transilvania, in cursui lunii februarie 1919, Re sortul pentru agrioulturä $i comert a terminat proiectul de lege agrarä pe care l-а supus discufiei memhrilor Consiláului Dirigent apói Maréiul Sfat al fárii. Initiator ii reforméi agrare au pus la baza acesteia urmätoarele principii: suprafata disponibilä de pämint, crearea de stabilimente industriale acolo unde rei опта nu se putea realdza. crearea Báncii Comerciale Románé 47 Hamangiu C., op. cit., vol. VIII, 1913—1919, p. 1162—1163 48 Ibidem, p. 1163—1164. 19 $andru D. op. cit., p. 81. 50 Hamangiu C., op. cit. vol VIII, 1913—1919, p. 1164—1165. 51 ibidem, 1166—1174.
