Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
19 MARIN $ARA 263 depiinge prezenfa sdabá la acest spectacol, dat fiind cá inioasáriüe erau destinate societä^ii de binefaoere feminine. In eursul anului 1900 artii$tii amatori germani din localitate au dat numeroase spectaccde cu opereta Clopotele din Cornevill. Paralel cu aceasta, presa vremii mentioneazä spectacolele de teatru sustinute de trupa permanentä germanä din Sdibiu a lui Bauer Leo. ln anul 1907 se ^ine la Reghin prima reprezentatie cinematograficä Electro-Biograful, fiind vizionat in fiecare zi de un numär mare de spectatori. Ziarul Sächsisch-Regener Wochenblatt57 remarcä urmätoarele: ...antreprenorü lucreazä cu aparate moderne a?a hielt imaginide apar foarte dar pe ecran... La toate aceste realizäri au contribuit numeroase personalitati de seamä a Reghinului58, care prin activitatea lor au depavit grantele acestei zone, impunindu-se in cultura romäneascä sau chiar mondialä. Näzuind sä contribuie la progresul material ?i spiritual al masei de romäni din intregul fmut al väii superioare a Mure?udui, frunta?ii reghineni, tot mai multi intelectuali, au sustinut moral material societätile de lecturä, presa, muzeele, elevii ?i studentii, practic toate institutiile cultural-nationale romäne?ti Importante din Transilvania, ba chiar ?i din Budapesta ?i Viena. Amintim in primul rind pe Petru Maior, reprezentant de seamä al $colii Ardelene, care s-а impus in istoria poporului román ca un demn apärätor al drepturilor ?i a continuitätii sale pe aceste vechi meleaguri, ca propoväduitor ad cudturii, ca ltuminätor al maselor. Fäcind о apreciere asupra vietii §i activität'ii acestei proemdnente personalitäti, Mihail Kogälniceanu aräta: „Petru Maior, de feiricitä aducere aminte, ca un* nou Moise, a de$teptat duhul national, mórt de mai mult de un veae, ?i luii ii datoräm in mare parte a impulsului patriotic ce de atund s-а pomit in tustrele provincii a vechii Dacii“. Träind aproape 24 de am pe meleagurile Reghinului $i-a inchinat toatä puterea ?i energia ridicärii ?d luminärii poporului román de pe aceste meleaguri. Amintim de asemenea pe loan Pop Maier, duptätor politic, publicist ?i animator cultural, Patriciu Barbu, figurä reprezentativä a tinutului prin activitatea lui pclitico-nationalä ?i culturalä. Virgil Onitiu, om de culturä, autor de manuale, soriitor, istoric literar, patriot. Augustin Maior, inginer, profesor universitär, om de ?tiintä, propagator al ?tiintei ?i culturid ín mase. A fost un pionier de frunte in domeniul comunieatiilcr ?i electro-tehnice, fiind primud specialist din dume care a realizat experimental telefonia multiplä intre anii 1906-1908. Adäugäm la aceste personalitäti pe Teodor $erban Lupu, Absolon Todea, Mihai Orbona?, Vasile Dumbravä, Ariton M. Popa etc. Din rindul oamenilor de culturä germani ?i maghiará din perioada de care ne ocupäm, remareäm activitatea lui losef Haltrich, pedagog, fol-57. Idem, nr. 22, din 2 mai 1907. ss. Vezi: Vatra nr. 3/1979, p. 8—9 ?i Profilún mure?ene vol. I. (1971), vol. II (1973).
