Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
258 MARIN SARA 14 ales a meseria?ilor, cit ?i pentru afirmarea talentelor in muncä culturalä40. Primul pre?edinte al aeestei societati a fost protopopul Ajritan M. Popa, iar vicepre?edinte inginerul Florea Bogdan. Pentru a activiza societatea, se hotärä?te tipärirea statutelor in 1000 exemplare ?i se incredinteazä fiecärui membru din comitet cite о listä ?i un chiitan^ier ca sä insorie noi membri. Societatea ?i-a inoeput activitatea destul de anevoios; datoritä aeesitui fapt, abia la 26 octombrie 1913, s-а putut (ine prima adunare generalä a societätii, unde Ariton M. Popa aräta cä „... se cere о muncä stäruitoare ?i unitarä concentricä spre a indepldni in scurt ce altora le-а fost de veacuri41. Urmärindu-?i scopurile pentru care a fost creatä, se hotäräjte infiiinfarea unei biblioteci, asigurindu-i-se local corespunzätor §i injghebarea corului tdnerilor meseria.?i romäni sub conducerea invätätorului Alexandru Moldovan. Paralel cu acestea, conducerea societä^ii a manifestat о preocupare deosebitä pentru ucenicii romäni, care invä^au diferite me?te?uguni la meseria?ii din ora?. Dán protocol ul sedin^ei comitetuiui din 1 martié 1914, afläm cä ínvä^ätorul Alexandru Moldovan a daruit un numär de cär^i societäfn. „Cärtile däruite de Alexandru Moldovan — se specificä in protocol — s-au compactat $i predat bibldotecarului Iosif Conf, impreunä cu catalogul legat in care s-au scrds. Se mentioneazä cä infiintarea cabinetului de lecturä este deocamdatä imposiibilä datoritä greutäfilor materiale, dar corui animat de Alexandru Moldovan p re gate? te oomedia „Pribegii“ de Nestroy. Fiind condusä de tiineni inimo?i, doritori de a contribui prin activitatea lor, la ridicarea nivelului de culturä a popula^iei romäne?ti, Societatea a ob^inut in primii ani frumoase rezultate. Primul räzboi mondial a intrerupt activitatea „Societä^ii culturale a meseria?ii!or romäni din Reghdn“, care va fi reluatä abia in anul 1919 pe un plan superior, in condign istorice noi, sub denumirea de „Societatea meseria?ilor romäni din Reghin“. ln via^a cuRuralá a ora?ului un loc important l-a avut fanfara ora?ului, care in unele documente este amintitä incä din anul 1774, apoi in 1801. ln anul 18 6 542 documentele de arhivä ne dezväluie infün^area uned fanfare locale — capela de muzdicä —. Registrele de procese verbale aflate la Filiala Arhiivelor Statului din Tg.-Mure? scot in evidenfä preocupärile comitetului capelei, privind repertoriul, viafa muzicalä a ora?ului. Se aratä cä la serbarea a 35 de ani de existen^ä din 5 martié 1900 ?i-au dat concursui prin concerte ?d cintece Societatea de muzicä ?i Asociatia coralä a bärbafilor din ora$. A mai existat la Reghin formalia muzicalä „Liedertafel“ (societate coralä bärbäteascä43 creatä in lanul I860, avind 60 de membri. Tot din * 4 40. Mihai Szabó, Societatea culturalä a meseriafilor romäni din Reghin, in Vatra, nr. 9. 1982, p. 12 Procesele verbale ale Societati culturale a meseriafilor romäni din Reghin, p. 8. proprietatea tov. Szabó Mihai din Reghin. *2. Liviu Moldovan, Capela de muzicä, in Vatra nr. 3, 1979 p 14 4 Grigore Ploefteanu, Op. cit., p. 35.
