Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
13 CUNOA$TEREA CULTURII REGHINENE PlNA LA 1918 257 maréké idealuri se infiinteazä la Reghin la 2/14 aprilie 1874 „Despär- Cämintul XVII Reghin al Astrei“ membrii acestuia fiind hotärit sä contribute jprin munca lor la ridiaarea econom-icä $i culturalä a maselor, a con?tiintei lor nationale. Infiintarea DespärCämintului XVII Reghin al ,,Astrei“ a constituit un mare eveniment, el fiind acéla care a contribuit $i impulsionat ridicarea niveMui cultura! al popula^iei romäne$ti de pe aceste meleaguri, fäcind ca lumina $tiin^ei ?i a culturii sä pätrundä ín casa färanului román37 *. De-а lungul timpului $i-a dovedit rostul $i scopul pentru care a fost infoinkat. Acest lucru s-а datorat entuziasmului $i pasiunii cu care au lucrat cei pu§i sä conducä destinele acestui despärfämint, ca loan Pop Maior, Patriciu Barbu, Petru Uiläcan, Galaction Sagäu $i Dr. loan Har§ia. Printre obieotivele propuse au fost instruirea adul^iilor, formarea de coruri de adult sau copii, organizarea de serbäri populare, cultivarea grädinilor, pomicultura t agricultura. Aceste realizärj au impus despär^ämintul in viafa Asociapunii, fiind de nenumärate ori evidenciát. Ca о recunoa§tere a acestor realizäri meritorii, douä din adunärile generale ale Astrei s-au intrunit la Reghin, in 1875 $i 18 9033. Pe Knga hotäririle luate, care au impulsionat intreaga activitate, mentonäm particdparea unor personalität de prestigiu ale vie^ii culturale ?i politice románe$ti din Transilvania ca: Iacob Bologa, I.V., Rusu, Visarion Roman, Ilarion Pu^cariu, I. Popescu, Gheorghe Pop de Bäsesti, Axente Sever, A. Birseanu etc. Cele douä adunäri ale Astrei, au constituit adevärate särbätori nationale culturale. Aläturi de loan Pop Maior §i Patriciu Barbu о contribute de seamä ?i-a adus avocatul Dr. loan Har^ia, care a de^inut functa de p re $ ed in te in perioada 1910-1914. Consolidind infäptuirile realizate, a introdus noi forme de dnstruire a maselor, infiintnd in fiecare sat agenturi culturale biblioteci poporale. Desfä^urindu-t activitatea de inceput sub un régim sträin, Astra reghineanä a reu$it sä uneascä popularia romäneascä din toate satele apartnätoare sub un sángur steag, ina fäout sä se ounoascä mai bine, sä-$i prefuiascä limba ?i obicéiurile, sä aibä о dezvoltatä con?tiinCä na^ionalä. Un merit deosebit in ridicarea culturalä a maselor muncitoare a avut-o „Sooietatea culturalä a meseria§iilor romäni din Reghin“, iniiinfatä in anul 1912, cu scopul märturisit „promovarea intereselor culturale $i morale ale meseria$ilar romäni din Reghinul säsesc prin instituirea unui cabinet de lecturä cu bibliiotecä, aranjarea de serate literare, productum declamatorice teatrale iji prelegeri publice, infiinfarea unui cor vocal $i instrumental39...“ Societatea a avut de la inceput personalitate juridicä §i a constituit un bun cadru organizaitonic atit pentru educarea maselor romäne^ti mai 37. Marin $ara, Despärpämintul Reghin al „Astrei“, in Marisia, VI, 1976, p. 313. 3®. Grigore Ploe$teanu, Aspecte ale viefii culturale din Reghin in epoca moderna, in Reghinul cultural, Tg.-Murey, 1982 p. 32. 39. Statutele Societäpii meseriafilor romäni din Reghinul säsesc, Reghinul säsesc, 1913, p. 1. Hari»i» — IT
