Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
256 MARIN 5ARA 12 ganizat ?еоН duminicale, atit pe lingä gimnaziul evangheldc (át $i pe lingä $coala romano-ca tolicá din Reghinul sásesc. — Ziarui „Régenvidék“ (Regiunea Reghinului) aratá cá 2/3 din ceá 250-280 ucenici sint románi maghiari, $i numai 1/3 germani, fiind instruiti de invasion germani. Tot in domeniuil mvätämintului asdstäm la incercäri de organizare a invätämmtului pre$colar, caire s-а realizat in anul 1887, pe lingä gimnaziul evanghelic, initiatorul fimd Wilhelm Hellwig35. Fäcind о analizä asupra activitätid desfä$urate de institutiile de im— vätämint din acea perioadä, trebuie sä mentionäm cä §colile romäne$ti, germane $i maghiare au fost $coli confesionale subordonate autoritätii bdsericdlor. Cu toate carenfele datorate epoch, sistemului social-politic existent, $coldle au avut un rol pozitív in prooesui instiructiv-educativ, in propagarea culturii in rindul populatiei. Programele culturale organizate de cätre §coli in fata cetäteftilor oia$ului, cu ocazia unor evenimente, au fost prilejuri de a cunoa§te mai bine §i a populariza cele mai frumoase creatii populare .?i culte atit romäne$ti cit ?i germane §i maghiare. De fapt trebuie sä evidentem importanta deosebitä a scolii románéit! incä din veacuil al XVIII-lea, fapt care dovede?te vdabilitatea comunitätii romäne$ti din localitate cit $i preocupärile pentru emanciparea romänilor, cunoscind faptul cä iluminismui romänesc din Transilvania a väzut in $coli о armä puternicä in lupta pentru riddcarea culturalä a romänilor, in scopul realizärii $i desfä$urärii luptei nationale a populatiei románejti. ASOC1ATII $1 SOCIETATI CULTURALE • Ampla mijcare de regenerare nationalä ce a cuprins societatea romäneascä aflatä in pragul formärdi natiunii, cind procesul de desträmare а feudalismului se accentua sub imperativul dezvoltärii materiale $i spirituale accelerate, a determinat mutatu remarcabile pe plan spiritual, producind о innoire a ideilor36. !Acest lucru se observä ?i in tmutul Reghinului, cind viata culturalä a orajului s-а imbogätit prin crearea unor asociatii §i societäti culturale pentru literaturä, ?tdintä, rnuzicä, educate etc. Prin activitatea acestora, viata spirituálé s-а ridicat la noi cote valorice. In Transilvania se remarcä incä din anul 1861 „Asociatiunea pentru literatura romána ?i cultura poporului román“, care a devenit centru de gravitate al näzuintelor culturale, morale, sociale $i al aspiratiilor nationale ale tuturor romänilor, din acest tinut strämo§esc. Scopul principal al acestei Asociatii a fost luminarea poporului román, räspindirea stiin-tei de carte, a culturii in rindul maselor populare. Sub impulsui acestor з з5. Beiträge zur Kentniss ... p. 275 3i‘. Adela Becleanu Iancu, Op. cit. Iu?i, 1974, p. 53.
