Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 ISTORIA 5COLILOR ROMAN E$TI DIN TRANSILVANIA 187 In perioada de timp cuprinsá intre anii 1782 $d 1792 G. $incai, ca director al ^colilor confesionale greco-catolice din Transilvania, a infiin|at oca. 300 de ?coli nationale säte?ti8. In anili 1841, fäcändu-se о statisticä а ijcoddlor existente ín Transilvania, se constatä cä ín cele 2840 de sate functionali doar 1623 de $coli, din care doar 298 erau romäne§ti. Deplingind situatia grea a §colilor románcai, in anui 1843 in Gazeta de Transilvania se scria: „Romänii, un miliőn ?d 128 de mii, au cele mai putine §i mai ticäloase §coli.9 Dacä in comitatele locuite de romäni revenea un ©lev la 81 de sufllete, in schimb, in scaunele secuie§ti un elev revenea la 26 de suflete, iar in regiunile locuite de sa$i, un elev la 11 suflete. Disproportia este cit se poate de gräitoare $i ea reflectä sistemul preferential acordat maghiarilor $i sa§ilor in domeniul invätämintului.10 Comentind о lucrare statisticä din anul 1864, apärutä da Viena,11 G. Baritiu deplingea lipsa unor evidente sistematice cu privdre la ?colile romänefti din Transilvania, care de cele mai multe ori, intentionat sau nu, nu redau in mod obiectiv realitatea a?a dupä cum se prezenta ea intr-o perdoadä oarecare12. Dacä la toate acestea mai adäugäm $i faptul cä in perioada de inceput, de organizare a imui invätämint romänesc confesional, invätätorul, in majoritatea cazurilor, era insu?i cantor ul sau diacul bisericii färä vreo pregätire de specialitate, cu alte cuvinte, un bdet täran cu prea putinä ?tiintä de carte, putem avea о imagine mai clarä asupra situatiei reale a invätämintuiui romänesc din Transilvania aeelor vremuri. Intr-un articol apärut in cotidianul Erdélyi Híradó, articol tradus §i publicat §i in Gazeta de Transilvania, se afiirmau urmätoarele: „Judecind dupä starea dascälilor no$tri de astäzd, care se trimit la sate, aceia pu de invätätori, ci nici de clopotari sau paraclisieri nu sunt destoinici“ $i in consecintä se cerea sä se infiinteze la Blaj о preparandie care sä pregäteascä invätätori pentru ambele confes'iuni romäne^ti.13 Pinä la revolutia de la 1848, mvätämintul romänesc nu a mai ínregistrat progrese vizibile, régimül feudal ?d nobilimea maghiarä fiind principala stavilä. In aceastä perioadä de timp situatia precarä a poporului romän din interiorul arcului carpatic a fost $i -mai mult agravatä printr-o serie de mäsuri de ordin national care, toate, vizau in ultima instantä deznationa-8. N. Albu, Istoria invätämintului romänesc in Transilvania pinä la 1800, 1944, p. 174 §i urm. 9. Gazeta de Transilvania, 1843, din 20 mai. 10. Aurel Holircä, Din istoria ?colii murefene, ln Marisia, X. Tg.-Mure?, 1980, p. 277 1! Statistisches Jahrbuch der Österreichischen Monarchie für das Jahr 1863, Viena, 1864. 12 G. Baritiu, Gazeta Transilvaniei, nr. 4 $i 5, 1865, p. 13 resp. 17-18. Veri $i: $erban Polverejan, ContribufU statistics privind fcolile romänefti din Transilvania in a Il-a jumätate a sec. al XJX-lea, in Cumidava, II, 1968, p. 161 206. ls. Gazeta de Transilvania, 1846, din 23 sept., p. 305
