Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
138 VASILE POP 4 lizarea elementului románesc majoritar. In aceastá directe putem aminti spre pildá, proiectul de lege adus in fata Dietei Transilvaniei ín anul 1836 de cätre aristocratia maghiarä, proiect care prevedea ca ín toate scolile sau institutele de ín valamint sä se introducá limba maghiarä ca singurä limba de predare, sau proiectul din 1842 care prevedea: „In toate ? colile Principatului, exceptind pe cele sáse$ti, limba de predare sä fie maghiara.“ Ba mai mult, chiar in §oolile Blajului, care au fost infiintate $i sustinute prin jertfele materiale ale romänilor, ín termen de 10 ani, trebUiia sä se treacä la limba de predare maghiarä. Tendinea päturiii condueätoare maghiare de a asimila cit mal repede celelalte nationalitäti, impunindu-le deocamdatä limba, s-а izbit de rezistenta opusä de cätre popularia majoritarä romäneascä, precum §i a celorlalte na|.ionalitä1ri conlocuitoare. Situatia precarä a §colilor romäne?ti nu se-mbunätäteste nici dupä Re voluti a de la 1848. Situatia statisticä oficialä intocmitä in anul 1851 indicä urmätoarea situatie a ínvá^ámíntului din imperiul habsburgic: 10 universitäti, 5 academii de drept, 9 ^coli de Chirurgie, 11 $coli de moase 4 institute montamstice, 1 institui agronomic, 3 institute tehnice, 38 ?coli reale, 262 de gimnazii (aki sínt inglobate si liceele), in care studiau 74613 studen|i $i elevi ai scolilor secundare. Comentind faptul cä din acest nurnär de elevi §i studenti doar 1108 erau románi, G. Baritiu scria cu amäräciune in paginile Gazetei Transilvaniei: „Sintern cei din urmä“.14 De$i Diéta de la Sibiu in perioada constitutionalismului (1861-1865) a votat douä legi importante pentru populatia romäneascä din Transilvania: prima privind egala indreptätire a natiunii románé $i a confesiunii ei cu celelalte din tarä; a doua privind egala indreptätire a celor trei limbi vorbite in Transilvania: romána, maghiara $i germana, totu$i dupä infrmgerile suferite de austnieci la Königgrätz $i Sadova, impäratul Franci sc Iosif I a semnat actul dualist prin care Transilvania a fost alipitä format Ungariei $i drept urmare ?i legile votate de Diéta din Sibiu au fost abrogate. S-а instaurat unul din cele mai represive $i asupritoare regimuri din Europa, indreptat impotriva libertätilor nationale $i drepturilor sociale alte popoarelor dominate din cadrul dublei monarhiii. Acest act a fost caracterizat drept „Unio duarum contra plures“ ?i socotit de cätre popoarele asuprite un veritabil „dictat politic“15 Consecintele pactului de la 1867 s-au fäcut simate ?i in domeniul ?nvätämintului $i legislatiei ^colare, fiindcä tärimul pe care s-а actionat deosebit de putemic a fost tocmai §coala. La numai un an de la incheierea sa, compromisul din 1867 $i-a dezváluit din plán oaracterul reacUonar, antipopular $i antinational, indeosebi pe tärim cultural-$colar. Expresie a politicii claselor burghezo-mo$iere§ti din Ungaria de asimilare a nationalitátilor, legile ^oolare din aceastá perioadä au stimit reactia nationalitäu. G. Baritiu, in Gazeta TransiXvanieiw Nr. 3, Bra$ov, 1853 u. Románii din Transilvania impotriva dualismului austro-ungar, Cluj-Napoca, 1978, p. 120
