Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
25 EVOLUTIA ISTORICA A ORA$ULUI TlRGU MURE? 371 apusean, iar capitelde sint tratate plastic cu frunze de stejar stilizate. Timpanul este decorat cu о frescä. Lucrärile de reparare ?i de transformare a bisericii, cit ?i de fortificare a ediificiilor monahice, de la sfir?itul secolului al XVdea, au fost dirijate, se pare, de pietmrul Gheorghe (Kőfaragó György — Georgius lapicida), cunoscut sculptor in construcfii, care fäcea parte din atelierul cälugärului arhitect minorit loan (Joannes), din perioada domniej luf Mated Corvin.137 Afirma(ia se bazeazä pe faptul cä pentru unele lucräri executate la Tirgu-Mures me?terul sculptor a primit suma de 11 florini.138 Biserica poate fi consideratä, färä indoialä, printre cele mai frumoase edificii de cult din Transiivaniia. Ceva mai tirziu in secolul al XVII-lea cronicarul Francisc Nagy Szabó avea sä relateze in memoriile sale despre aceastä bisericä urmätoarele: „Aceastä bisericä fusese atit de märeafä, avuse geamuri atit de frumoase incit una asemänätoare in Transilvania nu e, nici nu va fi nici nu fusese. Se aflase in ea о огдй bunä mare, care avea un loca$ atit de тещй in bisericä cum nu are perecbe in nici unul dinire órajele fortificate din Transilvania, nici mácar la Alba, nici in altä parte. Fusese о construcfie foarte frumcasä, clopotele alese pe sprinceanä, iar orologiul fusese unul mare ?i bun.139 Vech'ile picturi care impodobeau interiorul bisericii ?i capele.i nu s-au inai pästrat. tn amul 1557 locuitorii ora$ului au trecut la noua religie reformata, cälugärii franciscani din mänästirea ?i bisenica de pe platóul cetätii fiind astfei alungati. Cu aceasta, о parte din mobilierul bisericii a fost inlocuit, iar frescele inläturate, färä sä avem cuno?tintä asupra unor distrugeri mai mari ca in alte pärfi ale Transilvaniei. Un fragment din frescä, existent incä in anul lß70140 141 in care se distingea un bärbat in genunchi in fata Sfintei Fecioare, permite datarea frescelor — cel putin aproximativ — in jurul anului 1482. Ctitorul, ín acest caz, nu putea fi decit voievodul Transilvaniei Stefan Báthory, cel care a dispus fortificarea bisericii ?i mänästirii. Despre stilul ?i forma vechilor decoratii, putem sä ne facem о imagine din frescä pomenitä, cel tirziu, din primul sfert al secolului al XVI- iea, aflatä pe frontispiciul portalului gotic de pe latura sudicä a bisericii, portal care, prln detalidle ce le are, poate fi incadrat in goticul timpuriu ?i in faza de trecere spre goticul dezvoltat. Aceastä frescä poate fi consideratä, cu toatä starea de degradare in care se aflä, drept un produs al rena?terii transilvänene,114 atit prin tema reprezentatä — Flagelatia Sf. Sebastian — cit si prin compozitia §i elementele arhitecturale reprezentate. 137 Nagy Zoltán A marosvásárhelyi vártemplom, p. 173. 183 Nagy Zoltán, János Barát és Kőfaragó György Mátyás Király és Báthory István Erdélyi Vajda építészei, p. 187. 137 ETA, I, 1855, p. 71. 140 Orbán Balázs, op. cit., p. 128. 141 Balogh Jolán, Az Ardélyi Renaissance, Rena?terea in Ardeal), Cluj, I, 1943, p. 116—117.
