Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
172 IО AN EUGEN MAN 26 ln stfir?it, dädire publicä civilä a fost ?i veobea bolnifä, spitalul „Sf. Duh“, cu о miiicä bisericä din lemn, situatä in strada Stefan cel Mare (fostä Sfintu Nicolae), pe locul actualei Biserioi reformate mici, prin а cärei construire, intre anii 1815 — 1830, vechiul a?ezämint spitalicesc а fost demalat.142 Címd a fost intemeiat acest a?ezämint este greu de presupus. El este amintit la 1 februarie 1511 cu ocazia unor donarii ce le prime?te din partea Scaunuluá Mure?: о casä cu toate terenurile aferente in satui $äu?a (Söspatak).143 c). Arhitectura militarä a ora?ului — fortifica(ia — nu are valoarea, prin märimea si numärul intäriturilor, celor din órajele transilvänene: Bra?ov, Sibiu, Cluj, Media? etc. Conform tradijáei, susjinutä de unii autori, voievodul Transilvaniei §tefan Báthory, pentru a-?i intäri pozijia, dispune, printre altele, in anul 1492, fortificarea vechilor edifici de pe platóul cetätii, creindu-se astfei prima ,,-cetate“ a ora.jului Tirgu-Mure?,144 (Plansa nr. LIV). Cercetärile arheologice ?i concluziile de ordin stratigrafic, demonstreazä faptul cä prima intäriturä s-а ridicat probabil la inceputul celei de-а doua jumätäti a secolului al XV-lea.145 Este amintit aici „Castelul raic“ (Kis Kastély) de parohul Nemes Gábor,146 afirmatia insä nu este destul de certä. Un document (schimb de proprietati) poate, un terminus ante quem, emis la 23 februarie 1437 la Tirgu-Mure?, aminte?te, cu ocazia unor delimitäri de teren, de ,,piriul $anfului cetätii“ (inter fluvium Marusy et quendam Wararokya dictum)'.147 Se poate presupune cä, la acea da Ut, fortificatia in mare parte era temÄnatä. Este posibil ca aceastä cetäpiie sä cuprindä si alte intárituri mai vechi. • Fortiíicajia de forrná pentagonalä neregulatä, compusá din eurtine ?i turnuri de apärare, cuprindea о suprafajá de circa 5800 mp. Din vechile turnuri s-au pästrat in intregime doar douä: bastionul mic, din coliul de nord-vest al fortificafiei (Plan?a nr. LV), spre strada Avram láncú si turnul ce se juxtapune bastiionului blänarilor construit in anul 1629, situat la coliul din sud-est. Fragmentar, sa-u mai pästrat fundaliile а douä turnuri, de dimensiuni mai mici, din care, cel de pe latura curtinei de sud se pästreazä doar partial; al doilea, pe curtina de vest, in intregime, fiind flancat de cele douä eurtine a cetätii secolului al XVII-lea. Resturile altui tum se aflä inglobate in bastionul täbäcarilor, construit in r.nul 1620, situat in coliul de sud-vest al cetätii. Din eurtine s-^lu pästrat doar unele mici portiuni: la sud, unde, deasupra solului a mai rämas un fragment de circa 25 m ?i la vest, unde a fost in,globatä in curtina secolului al XVII-lea, care impreunä cu о alta, paralelä, formeazä un zwinger. Curtinele de la estül ?i nordul fortificatiei 142 Orbán Balázs, op. át., p. 147. 143 Sz.O.L., Ill, 1890, p. 532. 144 Orbán Balázs, op. cif., p. Ill, 118; Traian Popa, op. át., p. 59. 145 Stefan Pascu, op. át., II, 1979, p. 182. !4fi Manuscrisul lui Nemes Gábor din anul 1809. aflat la Parohia Reformata din Tirgu-Mure?. 147 Sz.O.L., V, 1896, p. 28.
