Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
170 IOAN EUGEN MAN 24 tumului. Cronologic, faza se poate subdiviza in douä etape: !n prima cu eonstruirea navei, 1400 — circa 1430 a doua, intre 1400 — circa 1450, care s-а desfä?urat in paralel, la navä §i la turn. Biserica goticä a fostei mánástiri franciscane reprezintä principalul edificiu de pe intreg ansambäul cetä^ii medievale. Este tipul de bisericä — salä amplä, mononavä, care a exercitat о insemnatä ínriurire asupra arhitecturii bisenice?ti din regiune. Acest tip de bisericä s-а dovedit a nu fi doar expresia unei evolutii arhitectonice, ci este, inainte de toate, rezultatul unor mutatii in conceptia arhitectonicä pe plan european. Fata de_evul mediu romanic, in condi^iile acelor mi?cäri sociale ?i spirituale, membrii societätii, indecsebi orä?enii, reclamau dreptul de egalitate cel pufin in fata divinitätii. Ca atare, s-а cäutat trecerea la noi spatii, unitare, fie sub forma bisericilor — halä, fie sub forma bisericii — salä, de mari dimensiuni, aceastä ultimä variantä fiind preluatä ?i räspinditä indeosebi de franciscani. Pe lingä considerentul de ordin functional se mai adaugä imprejurärile economice, prin realizanea de constructü mai restrinse, mai putin costisitoare, fapt care explicä de се о populatie putin numeroasä, cum avea Tirgu-Mure?ul, a reu?it sä edifice о asemenea constructie impunätoare. Dimensiunile sint ample: 32,4 m X 16,5 m, de forrná dreptunghiularä, prelungitä la vest de cor134 135 In generai planul bisericii — nava §i corul — prezintä particularitäti intilnite $i la constructiile de aceastä naturä din Media? ?i Cluj-Napoca (Bisericä reformatä). Arhitectura interioarä a navei, care nu mai are nimic din aspectui original, este destul de sobrä: tavanul articulat cu patru perechi de arcuri dublouri, decorat cu stucaturi din loc in lcc, la distante egale, pila?trii care corespund contraforturilor de afarä ?i cele cinci ferestre largd de pe latura sudicä. ln exterior arhitectura íatadelor la fei au о tinutä sobrä, a cäror severitate este atenuatä de cele douä portaluri, dinspre vest ?i sud. Elementul principal al fatadei principals — dinspre vest — il constituie portaiul, bogát articulat, märginit de douä ferestre inalte $i largi, cu glafuri cioplite in piaträ. Portaiul este situat intr-un rezalit ampiu, cu jamboane din piaträ, de talie pentru sprijinirea frontonului triunghiular care initial adápostesíe arhivolta. Montantii din piaträ s-au format din alternarea treptatä a ?apte toruri cu ?ase cavete. Deasupra u?ciorilor о frizä decorativä formatä din capiteluri reprezentind vrejuri de vi(ä de vie $i ciorchine, in desene simple, perfect lizibile, indicind faza goticului timpuriu si tranzitia spre goticul dezvoltat136 La fei de sobrä este ?i fatada sudicä. 9'i aici elementul decorativ principal, amenajat in grosimea peretelui, sub fereastra a treia, este portaiul. U?ciorii lui sínt compu?i din douä toruri cilindrice ?i cu profil drept pe toatä lungimea, din trei cavete ?i dintr-un tor mai subtire. Bazele torurilor sínt asemänätoare cu cele ale portalului 134 Virgil Vätä^ianu, op. cit., p. 575. 135 Vasile Drägut, Arta goticä in Románia, Bucure$ti. 1979, p. 64. ш Virgil Vätä$ianu, op. cit., p. 247.
