Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

23 EVOLUTIA ISTORICA A ORAßULUI TIRGU MUREß 169 travee dreptunghiulare pi о absidä pentagonalä la capätul de est. Structu­ra goticä a bol^ilor constä in ogive in cruce pi chei de boltä decorate cu motive florale stilizate si steme. Ogivele, ca pi arhivoltele frinte, sau ar­­curile divizoare dintre travee, se inmänuncheazä pe console cu profilún convexe pi bombate. Spfe nord pi est corul are papte ferestre. Analiza sti­­listicä a mulurilor acestor ferestre, compuse din patru lobi, trefle duble, motivui inimii si forme flamboyante, prezintä intreaga gamä de evolu^ie, de la goticul matur la goticul tirziu, dovedind cä la construirea pi infrumu­­sefarea corului s-а lucrat timp de mai multe decenii, pinä cätre sfírpitul secolului al XV-lea. Incepind cu flancul sudic, prima fereasträ prezintä о compozi^ie de douä arcuri de cerc adósa te, cu patrat format din tangent,a lor cu arcurile trilobate. A doua fereasträ prezintä un coronament format din patra lobi circulari pi un ul in arc frint cu virful in jos, cu tofii in­­scnisi unei muluri in forrná de inimä. A treia fereasträ, in mare, pästreazä detaliile precedentei, cu deosebirea cä au rärnas dói lobi mari. Ultima fe­reasträ de pe peretele sudic, nu mai are nici un lob inseris, avmd doar forma unei inimi. Cea de-а cincea fereasträ pi prima care inchide corul este mai complicatä, cu certe influenae flamboyante, prezintä un trifod cu patru foi, central inconjurat cu lobi. La cea de-а pasea fereasträ cimpul este irnpärfit in patru romburi, fiecare impodobit cu motivul trifaiului in patru foi. Cea de-а paptea fereasträ formeazä un cerc care inscrie muluri sinuoase de certä facturä flamboyantä.130 Dupä menfiunea documentarä din 1400, se poate aprecia cä la acea datä corul — altarul — era edificat. »Aceasta inseamnä cä debutul lucräri­­lor s-ar situa cam prin ultima treime a secolului al XIV-lea, aproxámativ la 1370, deoarece raportat la resursele materiale pi eforturile umane acelor timpuri, de care dispunea orapul, nu putea fi realizat in mai putin de 25— 30 ani. Ferestrele gotice aveau sä fie realizate mai tirziu. Cu ajutoarele pni­­mite de la Iancu de Hunedoara, cind la 1442 face daruri pentru infrumu­­se^area bisericii,131 in scurt timp clädirea este ornamentatä cu muluri la ferestre pi cu picturi pe peregi. Cu excepta celor douä ferestre flambo­yante, restul sint executate intre anii 1450—1460, concomitent cu decorul plastic, care a fost ineeput de cälugärii observandi,132 cärora intregi.il com­plex bisericesc le-а fost donat in anul 1444.133 Cele douä ferestre flam­boyante, cu muluri specifice goticului tirziu, provin din perioada lui ßte­­fan Báthory, care in 1492 di spun e fortificarea vechilor edificii,134 cu care ocazie s-au executat pi lucräri de repa-rafii pi complectäri la bisericä. In ultima fazä, cea de-а treia, intre 1400 — pi circa 1450, se continuä iuerärile íncepute anterior, cu inäldarea zidurilor navei pi cu construirea 130 Orbán Balázs, op. dt. p. 124. 131 Alexandra Bauer, Ibidem, p. 203. 132 Fratres Minores strictioris observantiae. Ш Nagy Zoltán, János Barát és Kőfaragó György Mátyás Király és Báthory István Erdélyi Vajda építészei (Gál ugarul loan pi pietrarul Gheorghe, Constructorii regeiui Mátéi Corvin pi ai voievodului Transilvaniei Stefan Báthory), ín Szépmű­vészet, (Artele frumoase), Budapests, 1944, nr. 4, p. 189.

Next

/
Thumbnails
Contents