Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
168 IOAN EUGEN MAN 22 franciscane“125 126. Aceastä a testare marcheazä douä etape importante in evoluta ansamblului: íncheáerea lucrärilor la cor ?i ineeputul activitätii la navä ?i turn. Aceastä data este deosebit de pretioasä deoarece se vorbe?te pántra prima datä de un altar amplu, care nu poate fi decit actualul cor al bisericii, aceasta presupunind cä debutul lucrärilor a fost mai timpuriu. Documentele ?i inscriptiiie, coroborate cu elementele arhitecturale, precum forma ?i compunerea ior, oglindesc evolu^ia complexului arhitectural gotic, care poate fi rezumat la trei faze constructive (Plänkele UI ?i LIII). Prima fazä inglobeazä capela ?i mänästirea, edificate intre 1350—1370. Structura fundat iei, de piaira ?i cärämidä, admcimea de fundare, evidentiazä ,,o pozifie cronologicä apropiatä intre construcfia celor douä clädiri“.120 Planiimetria structurii, plastica ornamentelor cum ar fi mulurile din piaträ a capelei, patrulobe ?i polilobe, specifice goticului tirziu, care s-а infiripat in Transiivania pe la mijlocul secolului al XIV-lea, se situeazä cronologic la pupn timp dupä anul 1350. Muluri similare gäsim ?i la corul fostei biserici „Sf. Maria“ din Sibiu, terminata pe la 1371, eit $i la corul bisericii evanghelice din Mälincrav, datat pe la mijlocul secolului al XIV-lea.127 In plan, capela seamänä perfect cu capätul poiLigonal al corului, accesul original situindu-se pe fa^ada apuseanä ?i nu unde este acum. Planimetrie, capela se compune dintr-o travee dreptunghiularä boltitä in cruce pe ogive, cu о terminable poligonalä la fei boltitä pe ogive. Probabil da intersecta ogivelar fuses era chei de boltä. Odatä cu treceirea clädirilor, in anul 1556, in posesia protestantor $i expulzarea cälugärilor franciscani din ora?, capela capätä о destinate laicä devenind in 1557 prima ?coalä laicä din ora.?, ,,Schola particula“И28 Mänästirea, pe douä nivele, are accesul prin coridorul existent intre aceasta ?i turnul bisericii. Cuprinde douä incäperi, respeetdv о incäpere mai mare, de forma dreptunghiularä, preväzutä cu о boltä semicilindricä §i о a doua incäpere, separatä de prima printr-un perete, cu un plan aproximativ pätrat boltit in cruce. La etaj, se ajunge printr-o scarä care la cápát face legätura cu prima camera eit ?i cu turnul elopotndtä. Prin construirea turnului, intr-o perioaaä mal tirzie, partea apuseanä a mänästirii este modificata, atit ca structura cit ?i la acoperi?. ln cea de-а doua fazä, intre 1370—1400, se executä corul. Neobi?nuit de amplu, lung de 22,50 m. ?i lat de Ö m,129 corul se compune din frei 125 Zsigmondkori oklevéltár, (Diplomatoriu din psrioada lui Sigismund), II, (1400—1410), partea I_a, Budapesta, 1906, p. 76. 126 Al. Bogdan, Date noi privind ansamblul cetäpii din Tirgu-Murep, in StMat, II, 1967, p. 74. 127 Alexandru Bauer, Complexui gotic din cetatea Tirgu-Murep si unele referiri la primele fortificapii ale orapului in Studii si cercetäri de ptiinpe sociale, Bucure?ti, 1977, p. 218. 128 Farczádi Elek, A marosvásárhelyi Bolyai Tudományos Könyvtár, (Biblioteea Stiinpficä Bolyai din Tirgu-Mure?), ín Kelemen Lajos Emlékkönyv, (Volumul omagial Kelemen Jajos), Cluj, 1957, p. 265. m Virgil Vätä§ianu, op. cit., p. 247.
