Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
17 EVOLUTIA ISTORICA A ORA$ULUI TlRGU MURE$ 163 pierea spitalului ,,Sf. Duh“. Tot spre sud, prin separarea parcelelor, se formeazä strada Fintinei, cit ?i cel de-al doilea front de constructi din strada Retezatului. Spre nordul localitäti se extinde parcelarea sträzii Lenin, in continuarea loturilor existente, creindu-se astfel piafa Republicii. Din cauza unui brat al riului Mure? care incá mai curgea prin zonä,105 se dezvoltá frontul de est al pie^ii, pe un aliniament relativ rectiliniu, prin crearea a circa 10 parcele cu о lä^ime mai mare, pinä in zóna intersectiei cu strada Vi?eului (Prin sistematizarea zonei vechile parcele ?i constructi au fost desfiintate). Dupá anul 1550 (Plan?a nr. LI), se continua parcelarea frontului estic al pie(ii, printr-un nou aliniament cu incä circa 6—7 parcele, de mici dimensiuni ?i múlt mai inguste, piná la intersecta cu strada Avram láncú. Spre vest, urmare a amenajárii drumului, 3—4 parcele mici, izolate, care au fost desfiinfate cu ocazáa modernizárii pie(ii din anii 1930—1935. Cu aceastä ultimá etapá de parcelare efectuatá in secolul al XVI-lea, numárul total al loturilor din óra? a ajuns la о cifrä relativ mare. Cu ocazia conscriptiei din anul 1567 ora?ul inregistra 125 port, corespunzätoare celoi' aproximativ 250 gospodárii. Ori, in conscripte au fost luate numai loturile cu gospodárii (locuinfe), fárá a se lua in calcul loturile intravilane needificate, folosite de cetäteni drept grädini sau livadä. Este verosimil ca parcelele nelocuite sá reprezinte, prin asimilare cu situafia din alte ora?e, circa 25% din numärui parcelelor locuite. Astfel se poate aprecia numárul total al parcelelor din ora? la circa 156—160, fárá paji?tele intravilane. Vatra ora?ului ajunge, de asemenea, sä ocupe о suprafafä relativ mare, de 86 ha in anul 1550 ?i 96 ha in anul 1600. Acest lucru este explicabil prin faptul cä fafä de unele ora?e ale Transilvaniei, obligate sä se dezvolte pe un spafu mai restrins, incorsetate cu zidurd de apärare ca: Bra?ovul, Sibiul, Clujul, Media?ul, Sighi?oara etc., ora?ul Tirgu-Mure? a fost о localitate deschisá, caracteristicä tirgurilor acelor vremuri. A?a se explicä densitatea redusä a populatei care la 1600 putea fi de circa 14 locuitori/ha. cu múlt mai redusä decit in alte ora?e din Transilvania.106 In tot cazul. la acest sfir?it de veac, ora?ul Tirgu-Mure? depä?ea faza de tirg, indeplinind conditüe de a deveni ora?. EVOLUTIA CONSTRUCJIILOR. Aspectui urbanistic al ora?ului Tirgu-Mure? poate fi raportat necesitä(ilor populatei ?i posibilitätlor economice ale acesteia. Avind о populate mai modestá din punct de vedere economic — cu deosebdre intre secolele XIV—XVI, — cu un patriciat, mai pu(in numeros ?i ínstárit, aspectui urban al localitáti se deosebea 105 Potrivit desenelor lui Stephanus Tóth Mikolai din anui 1823, prin piata Republicii (piatea Szent György), incä mai curgea braful riului Mure?, iar la 1900, potrivit schitelor de carte funciará, pe acest traseu exista о mlastinä, drenaté cu sanfuri spre piata Märä?e?ti. i°6 Ora?ul Sibiu la suprafata inchisä de 73 ha, avea о densitate de 80 locuitori/ha. Clujul la 50 ha, avea 160 locuitori/ha, Bra?ovul la 42 ha, avea 270 locuitori/ha, iar Bistrita la 38 ha, avea 110 locuitori/ha, ín S. Goldenberg, op. cit., p. 199—
