Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
164 IOAN EUGEN MAN 18 prea pu^in falä de cel al localitälilor rurale dezvoltate. De-а lungul celor douä secole $i mai ales in cel uirmätor, beneficiind de un cadru favorabil dezvoltärii economice 41 politice, populate inregistreazä insemnate mutalii, care au dus la sporirea in insemnätate a arhitecturii civile, indeosebi a céléi de ordin religiös. In raport de destinata lor comtructiile pot fi imparate in trei categorii: a), clädiri de locuit; b) clädiri publice; c). fortificalii. a). Lipsa unoa- dnformalii scrise, indeosebi a unor tabele de impuneri (cum s-а procedat in scaunele säse$ti), descrieri sau reprezentäri grafice — pentru perioada analizatä — nu permite urmärirea, in toate detaliile, a evo_ luliei clädirilor de locuit, a casei orä$ene$ti in general. Locuintele de pe ulilele de atunci ale ora$ului erau mici, construite in cea mai mare parte, fie din schelet din lemn cu cimpurile dintre elementele portante umplute cu impletiturä de nuiele, lipitä cu pämint, fie in intregime din material lemnos, care la acele timpuri se gäsea din beifüg in jurul órásul ui. Cä in cea mai mare parte constructiile erau din lemn §i acoperite cu scindurä 0 denota insäsi faptul cä in secolul al XIII-lea cälugärii dominicani pomenesc localitatea in felul urmätor: „(in) Asserculis, hoc est Székely — Vásárhely“, Asserculis insemnind din scindurä, din lemn, deci un loc unde se gásesc constructi, de regulä, edificate din lemn. Este de la sine inteles cä marea majoritate a locuinlelor erau executate dán material lemnos, acoperite cu scindurä Ojindrilä), fapt pe care 1-au remarcat cälugärii dominicani. Case de zid —- de regulä cärämidä — construite de unii locuitori mai instarip erau desigur pupne. * Fie cä erau din pämint, lemn sau piatra, casele orä$ene$ti, din perioada prerenascentistä, erau in general cu un singur palier (parterul), uneori cu douä nivele (demisol cu parter, sau parter §i etaj). La ínceput plánul unei astfel de case era relativ simplu, influentat de tipul de case la romänii din Ardeal: о camerä la stradä, continuatä de tindä, iar in spate a treia incäpere, folositä drept cämarä de alámenté. Uneori, acalo unde configuralia terenului si structura solului permitea, exista $i о pivnitä ziditä. Este tipul de casä care nu se deosebea prea mult de casa säteascä. Pe parcurs, ca urmare a aoumulärilor cantitative, a cre^terii bunästärii populatiei $i a patriciatului, dädirile ysitít intregite si cu alte incäfperi oa ateliere, prävälii $i alte anexe necesare producliei me§te$ugäre$ti si desf ä^urärii comerlului, de asemenea, se construiesc $i clädiri mai trainice, din piaträ, a cäror aspect se incadreazä tot mai mult, in cel al caselor orä$ene§ti. íntrucit din perioada studiatä nu s-au pästrat asemenea construclii, evaluarea lor, sub aspectui suprafetei, materialelor de construclii cit $i estimarea lor valoricä, este mult ingreunatä. О singurä clädire face exceplie. Este casa situatä in strada Lenin nr. 1 cunoscutä si sub numele de „Casa Köpeczi“. A fost construitä in anu'l 1554 de Köpeczi Tamás, fiind cea mai veche clädire civilä pästratä din ora$. Initial a fost construitä pe douä mvele (subsol §i parter) sub forrná de L, zidäria pivnilei §i a parterului fiind din cärämidä. Peste pivnitä §i parter sint bolti cilindrice cu dublä corburä. Casa a suferit numeroase transformäri In cea ce prive.?te amenajärile interioare si arhitectura f&ladelor, care au fost constr uite la origine
