Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
IOAN' EUGEN MAN 162 1(5 trecere spre partea de jos о gäsim §i la strada Awam Iancu, prin fortftarea unui nou $ir de parcele, pe un front de circa 180 m., ültre pasajelö Palas $i Scärioica. La sudul acestui grup de parcele, la о diferen(ä de timp relativ scurt, apar noi proprietati in douä grupe distincte, primul grup intre strada Avram Iancu §i strada Pontéi, mai vechi, al doilea grup, intre strada Avram Iancu $i strada Lenin, ceva mai nou, a cärui front este mai retras inspre strada Lenin. In urma acestor noi parceläri, la mijloeul secolului al XV-lea, perimetrul ora$ului ajunge la о suprafata de 50,5 ha. Märimea deosebitá a parcelelor, de forrná alungitä, aratä cä in etapa urmätoare s-а trecut la о extindere a ora§ului mai accentuatä, spre est, creindu-se fronturile principalelor ártere de mai tirziu: Lenin, Cälära^ilor §i Trandafirilor (Planta nr. XLIX). Strada Lenin a fost parcelatä incepind de la intersecta cu strada Cälära$ilor, in mod succesiv, pe frontul de est pinä la strada Eminescu, pentru ca in anul 1500 parcelarea sä fie extinsä aproximativ pinä in jurul actualei clädiri a Clinicii medicale nr. 2, iar pe frontul de vest, de la intersecta cu strada Pontéi, pinä in dreptul pasaj ului Scäricica, de unde, printr-un nou aliniament rectiliniu, sä fie extins pinä la pasajul Palas. Strada Cälära$ilor s-а format succesiv, parcelarea incepind de la piaja Trandafirilor $i respectiv strada Lenin, prin crearea a circa 19—21 loturi, pe ambele fronturi, pinä in dreptul sträzii Bräila $i respectiv in apropiere de strada §colii. Afirmata este doveditä prin faptul cä laturile parcelelor sint paraleie astfei ca, ín zóna de curburä din apropierea intersectei, limitele proprietätilor sä fie frinate pentru a fi perpendiculare spre stradä. Concomitent cu formarea cvartalelor apartnätoare celor douä sträzi se formeazä §i noul centru civic, adicä piata Trandafirilor, pia^ä care pinä in jurul anului 1500 urmeazä sä se extindä pe ambele fronturi, la est pinä in dreptul fostului Pasaj Mic, extins mai apói pinä la intersecta cu Päsajul Mare (azi strada Bolyai), iar la vest pinä in dreptul fostului Pasaj al Mäcelarilor, respectiv lingä cinematograful Tineretului. Fa^ä de perimetrul avut in anul 1400 suprafata ora§ului ajunge cätre anul 1500 la 70 ha, deci la о aproape dublare. In secolul urmätor (Plan$a nr. L) se remarcä о extindere substantalä a noului centru al óraiul ui prin amenajarea de noi parcele in continuarea celor existente, pentru prima etapä (anul 1550) fronturile fiind extinse pinä in dreptul sträzii Horea $i respectiv in jurul sträzii Artei, ca pinä la anul 1600 noua pia(ä sä ajungä in apropierea Palatului culturii.104 Rind pe rind se completeazä ?i fronturile sträzilor incä nedifinitivate tinzind spre un contur general inchegat. Se inregistreazä completarea sträzii Bolyai $i in continuare cu strada Stefan cel Mare, parcelärile ajungind pinä in apro-104 Extinderea piepi propriu zise s-а fäcut etapizat. La inceput ia naijtere о micä piatä, cam pinä In dreptul imobilului nr. 54, existind $i un al patrulea front format dintr-o singurä constructe, spre vest, care inchidea partial piata, demolatä in anul 1849. Din aceastä piatä, mai micä, se ramifica о altä stradä ce lega piata de actuala stradä a Tirguiui, stradä ce purta numele de „Sf. Mihai*.
