Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
15 EVOLUTIA ISTORICÄ A ORA$ULUl TlRGU MURES 161 1332—1336 pe teritoriul ora$ului, acest nucleu putea cuprinde cel mult 35 _ 38 parcele, adicá mai mult de jumátate, din саге 9—10 parcele formau un front de circa 200 m. in strada Kogálniceanu §i, in sfír.jit, 11— 12 parcele ín strada Bolyai, in zóna pie^ii. Spre nord — est se afla cél de-al doilea nucleu, mai mic, cu un numär de circa 8—10 parcele ingruite in cea mai maré parte pe latura dreaptá a strázii Mihai Viteazul ?i circa 4—5 parcele ре о strada azi dispärutä oa urmare a construirii aetuaiului liceu Al. Papiu Ilarian. La nord ultimul nucleu, care cuprindea frei grupuri mici de parcele, dintre care circa 10—12 parcele in$iruite pe frontul de est a strázii Avram láncú $i alte circa 5—6 parcele in strada Doice?ti, respectiv pe partea opusá a actualului cimitijr ortodox. Cele trei nuclee impreuná cu paji$tile intravilane cuprindeau in anul 1350 un teritoriu de circa 31 ha (Planja nr. XLVI). Evolufia ulterioará a Tirgu-Murejului denotá cá spre anul 1400 numárul familiilor s-а inmulfit, in acest context apárind női parcele (Plánja nr. XLVII). Intrucit spre vest spafiul era string, delimitat de panta oarecum aocentuatá a terasei, evoluti a parcelélor continuá spre est ji sud prin creearea de női parcele: un grup de circa 4—5 gospodárii in piafa Bolyai, un altul de 5—7 in strada Borsos Tamás, pe un front de circa 130 m, amplasat in fa(a célúi existent, cit .?i in strada Mihai Viteazul incá 2—3 goscpodárii izolate, in zóna intersec(iei cu strada Brigadierilor. Prin aceste extinderi teritoriul orajuluáj ajímge in anul 1400 la circa 36 ha. Incepind cu secolul al XV-lea evolu(ia parcelelor cunoajte о dezvoltare mai intensá, prin crearea de női gospodárii care, de aceastá datá, strápung limitele perimetrului existent al localitäfn, cu len din (a de prelungire a fronturilor parcelate existente (Planja nr. XLVIII). Mai intii se remarcá continuarea extinderii spre sud-vest, respectiv completarea cvartalului din zóna piefii Bolyai, care ajunge, la májlocul secolului, cam piná in dreptul actualelor sträzi transversale Liszt Ferenc $i Bradului. La sudul acestui cvartal, piná la mijlocul veacului, se formeazá citeva parcele ©are, prin inchegarea fronturilor, aveau sä dea najtere strázilor Fintinei ?i Izvorului. Concomitent, prin divizarea loturilor initiale din pia (a Bolyai, s-а creat un nou front de locuin(e, delimitind strada Retezatului, aproximativ pe tronsonul cuprins intre strázile Lupeni §i Liszt Ferenc. Spre est .ji nord parcelarea nouá este ceva mai lentá, prin inchegarea frontului nordic al strázii Mihai Viteazul, in paralel cu extinderea acestui front, cit ?i prin apari(ia citorva loturi, 3 sau 4, in zóna intersecfiei strázilor Doiceijti cu Avram láncú. Ráminind incá pe aceastá terasá se remarcá terminarea, cél pu(in in ansamblu, a edificiilor monahale din incinta viitoarei cetäfi, ín jurul1 cárora aveau sá apará constructi de locuin(e. Foarte pröhabil acestei perioade ii corespunde $i aparifia primelor parcele spre vestül vechiului perimetru al localitátii, cu tendinfa trecerii órajului spre partea mai joasá (zóna actualului centru civic). Avindu-se in vedere atit liniile de curburá cit .?i spa(iul oarecum limitat, s-а creat un nou jir de loturi pe latura de vest a strázii Tirgului, cit §i női parcele pe latura de est, prin divizarea loturilor din strada Kogálniceanu. Tendinea de Mariul« — u
