Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
160 IOAN EUGEN MAN 14 1567", in care óraiul figureazä cu un numär de 125 por^i impozabile. Poate fi considerat, ora§ui, ca cea mai mare localitate din aceastä parte $i cu deosebire intre restül localitä^ilor invecinate, sate, care erau mai mari sau mai mici. Cu toate acestea statutul de ora$, Tirgu-Mure^ul, avea sä-1 primeascá numai in prima parte a secolului urmätor, cind Incepe sä-$i construiascä propria cetate. In cunoscutul säu Opus Tripartitum din 1517, juristul Stephanus Werbőczi definea óraiul ca о a^ezare inconjuratä cu ziduri, spre deosebire de tirgurile deschise, cu un Statut institutional §i functional distinct §i cu preocupäri preponderent agricole.100 Cite familii sau gospodärii intrau intr-o asemenea unitate fiscalä (poarta) este greu de determinat. Problema este larg analizatä de Stefan Pascu, caire, pentru regiunea din jurul Tirgu-Mure$ului, intr-o perioadä apropiatä (anul 1553), apreciazä douä gospodärii de poartä.101 Se poate, deci §i pentru Tirgu-Mure?, lua in medie tot douä familii pe poartä, ceea ce ar corespunde unui numär aproximativ de 240—250 gospodärii. In ultimii doi ani a secolului al XVI-lea numärul porlii or inscrise se reduce simjitor, la 106 pentru anii 1596—1599102 fapt ce poate fi explicat, fie prin condi|iile politice precare din Transilvania acestui sfir§it de veac, fie schimbärii criteriilor cuantumului de poartä. EVOLUfflA ZONELOR PARCELATE. Caracterul neunitar al parcelärii existente pe teritoriul celei de-а doua terase a ora§ului, ca urmare a realizärii loturilor in etape succesive, aratä cä la inceputul secolului al XIV-lea de ja existau zone lotizate103 (Planta nr. XLV). 'Dupä pozi(ia in sit oarecum cenitralä, märimea $i forma parcelelor — de regulä de mici dimensiuni $i uneori de formä neregulatä — se poate trage concluzia cä cele mai vechi loturi create sint cele din zona piepi Bolyai §i anume in partea superioará din jurul actualului Iiceu cu acela?i nume, zonä care putea exásta incä inainte de anui 1300. Din aceastä pia(ä, spre nord, se ín$irau parcelele de-а lungul sträzii Kogálniceanu §i partial pe strada Borsos Tamás, oarecum paralele, iar spre sud strada Lupeni, pe care se situa $i locul unde se jineau tirgurile orafjului. Irxtre acestea, pe actuala incintä a Liceului Bolyai se íncepuse, probabil incä inainte de anul 1300, construirea bisericii sub hramul Sf. Nicolae, care ;prin forma sa, in stil romanic, constituia principalul edificiu. In apropiere, probabil in zóna actualului pare din fa^a liceului, era cimitirul. La nordul acestui nucleu se afla о zonä mai vastä, pe care, ceva mai tirziu, aveau sä se nascä construc^iile monahale §i fortificapa. Concomitent, tot pe acest platou, puteau fi §i unele parcele dispersate, färä a avea un front ínchegat. Din cele circa 69—71 gospodärii existente íntre anii 59 59 Regestrum super sedium siculicalium Marus, Wdvarhely, Chik et Gijergijo 1.5.6.7,, in Sz.O.L., II, 1876, p. 216. luS S. Goldenberg, Aprovizionarea fi politica de prefuri a unor orafe din Transilvania ín secolele XVI — XVlI, ín Acta MN, XVII, 1980, p. 199. 101 $tefan Pascu, op. cit., II, 1979, p. 424, 435. iss Árh. StatActa Politica, nr. I, 62/1596. iai La baza stabilirii formei $i márimii loturilor a stat parcelarea existentä In >*®ul 1898 de carte funclará.