Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 EVOLUTIA ISTORICA A ORA$ULUI TlRGU MURE§ 149 peri oar Ii a sträzii Artei12, unde s-au gäsdt vase bitranconice; in cartierul „1848“;13 in zona vechii faibrici de cärämizi din cartierul 7 Noiembrie14 ca $i pe platóul cetätii feudale15, unde a fost identificata о atjezare, caracterizatä prin locuinfe cu vetre, cit $i alte resturi ceramice. In cea de-a doua peri-oadá a fierului (450 l.e.n. — 106 e.n.), cunoscutä ca Laténe-ul daco-getic, avea sä se constate im progres deoseb.it al societa(ii, penioadä din care au fost gäsite dovezi materiale in zona Cotitura Dimbului16 §i in cartierul 7 Noiembrie17, tot in zona vechii fabrici de cärämizi. In epoca romanä la Tirgu-Mure^ se afla о micä a^ezare ruralä, situatä in apropierea celei de la Cristesti, care, de fapt, era о dmportantä localitate de pe grani(a Daciei Superioaire. Popularia dacicä preia, destul de repede, formele nod de culturä, dar le pästreazä Si pe cele stramo^esti. Un exemplu, in acest sens, il oferä matériáiul arheologic descoperit in marele centru de olärit de la Cristesti18, ale cärui prod use deserveau §i popularia localitá(ii de pe locul actualului ora? Tirgu-Mure?. Fragmente ceramice, ca si о lespede romanä din piaträ, descoperite pe platóul cetätii feudale, in imprejurimile bisericii $i mänästi/rdi, fac dovada situärii aici a localitätii romane19. Deosebit de bogát reprezentatä este epoca de -trecere la feudalism (sec. Ill—IX e.n.), perioadä ce corespunde formärii limbii §i poporului román. Numeroaseie descoperiri arheologice de pe teritoriul ora§ului fac dovada cantinuita(ii neintrerupte a popula(iei autohtone §i pe aceste meleaguri. Asemenea urme s-au gäsit, de regulä, in zonele mal vechi, la care ne-am mai referit: pe platóul cetafii20 ?i in partea superioarä a sträzii Artei, respectiv in zona fostei gradini de gimnasticä21, cu urme de culturä de tip Sintana, apoi in cartierul 7 Noiembrie, in zona fostei fabrici de cärämizi22 §i in incinta Combinatulua chimic „Azomure?“23. Geneza orasului este legatä de maturizarea unui .proces social — economic de mai lungä duratä, in care, din cadrul ob$tei säte^ti s-au rapt, 12 Andrei Zrínyi, Insemnäri arheologice pe marginea a douä morminte gäsite in cimitirul scitic din Cristesti, ín StMat, I, 1965, p. 45; Alexandra Popa, Ibidem, p. 19—20. 13 N. Vlassa, Ibidem, p. 22. 54 N. Vlassa, Ibidem, p. 22; Alexandra Popa, Ibidem, p. 18. > !S N. Vlassa, Ibidem, p. 24; Alexandra Popa, Ibidem, p. 22. 17 N. Vlassa, Ibidem, p. 22; Alexandra Popa, Ibidem, p. 22, 18Alexandru Bogdan, Ibidem, p. 80; Andrei Zrínyi, Materiale in legätura cu cultul lui Mitra ín Muzeul din Tirgu-Mures, in StMat, II, 1967, p. 67—68; Dórin Popescu, Sondajele arheologice de la Cristesti — 1950, in Materiale, II, 1956, p. 153— 195; Andrei Zrínyi, Afezarea romanä ruralä de la Cristesti fi legäturile ei cu Gallia, ín Marisia, VII, 1977, p. 91—100. 19 N. Vlassa, Ibidem, p. 22; Alexandra Bogdan, Ibidem, p. 80. 20 Alexandra Bogdan, Ibidem, p. 80; Andrei Zrínyi, Repertoriul localitäfilor din judeful Murej cu descoperiri arheologice din secolele IV—XIII e.n., in Marisia, VI, 1976, p. 148—149. 21 Andrei Zrínyi, Ibidem, p. 148. 22 N. Vlassa, Ibidem, p. 22; Andrei Zrínyi, Ibidem, p. 149. 23 Mihai Peticä, Noi descoperiri la TirgwMuref — „Combinat“, in Marisia, VI 1976, p. 697 — 700,
