Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

150 lOAN EUGEN MAN 4 treptat, me?te?ugarii care au gäsit aici con difii favorabile activitäfii lor. Un aport destul de insemnat l-а avut ?i a?ezarea local itäfii la incruci?area unor importante drumuri comerciale, cu о pozifie favorabilä, beneficönd de apä, päduri ?i paminturi roditoare. Probabil ora?ul dateazä incä de la sfir?itul prefeudaläsmului, bine­­infeles intr-o forma mai restrinsä24, färä a exists in acest sens vreo men­­fiune documentarä. Aceastä afirmafie poate fi confirmata prin märturiile arheologice, la care ne-am referit, care atestä continuitatea viefii popu­­lafiei autohtone pe teritoriul ora?ului din perioada feudalismului timpu­­riu. Se cunoa?te faptul cä la More?ti, aflat la 11 km. de Tirgu-Mure?, se afla una dintre cele mai mari a?ezäri prefeudale, cu cetate, din Transil­­vania. Cetatea ca ?i a?ezarea de la More?ti, indicä prezenfa in jurul aces­­teia, a unei formafiuni politice, locuitä de о populafie autohtonä. ln jurul More?tilor, ре о lungime de 20 km, de-а lungul Väii Mure§ului, existau numeroase asezäri autohtone, de о dntensitate ?i amploare necunoscutä in alte pärfi ale Transilvaniei, indeosebi incepind cu secolul al XUlea. Erau asemenea asezäri la Band, Cipäu, Vidrasäu, Lechinfa, Cirste?ti, Sin­­craiu de Mure?, Sing&orgiu de Mure?, Slntana de Mure?, Gorne?tl ?i al­lele, cu descoperiri mái mult sau mai pufin importante25. ln aceastä conjuneturä este de presupus existenfa unei asemenea a?e­­zäri ,?i la Tirgu-Mure?, unde ambianfa arheologieä menfionatä duce la concluzia exdstenfed unei atare a?ezäri fortificate din sec. XI—Xll-lea. Säpäturile arheologice s?i sondajele din partea sud-vesticä a platoului ce­­täfii feudale, indicä dcuä nivele de locuire din perioada feudalismului timpuriu26, reprezentate prin numeroase fragmente ceramice, prezente ?i pe locul fostei fabrici de cärämidä din cartierul 7 Noiembrie. Din secolul al Xll-lea se face simfitä pätrunderea elementului ma­­ghiar in zona Tirgu-Mure?ultu'i, sesizatä mai intii lingä More?ti, prin in­­temeierea satului Citfaläu (Csitfalva), azi dispärut. Douä monede, de la $tefan II (1116—1131) ?i Bela II (1131—1141). descoperite aici, indicä termenul ante quem au pätruns maghiarii27. In aceastä perioadä, pinä cél mai tirziu la mijlocul secolulud al ХП-lea, se poate aprecia cä maghia­rii au ajuns ?i s-au a?ezat ?i la Tirgu-Mure?, pe temelia sau in apropie­­rea a?ezärii mai vechi. Unii istorici stabilesc vechimea ora?ului ?i fondarea sa cu múlt mai inainte de atestarea lui documentarä si anume in jurul anului 110028. De?i 24 Constantin C. Giurescu ?i Dinu C. Giurescu, Istoria Romänilort Bucure$ti, 1975, I, p. 239. 25 Kurt Horedt, Santierul arheologic More?ti, SCIV, V, 1954, 1—2, p. 275—311 $i IV, 1955, 3—4, p. 643—685; Kurt Horedt. Contributii la istoria Transilvaniei in secolele IV—XIII, Bucure$ti, 1958, p. 48,59 (in continuare: К. Horedt, Contributii). 26 Alexandru Al. Bogdan Cetatea din veacul al XVII-lea de la Tirgu-Mure^, in Revista muzeelor fi monumentelor, Bucure$ti, 1/1974, p. 64. 27 K. Horedt, Contributii, p. 119. 28 Jaross Béla, Emlékek a marosvásárhelyi rám. kath. egyházközség múltjából, (Amintiri din trecutul comunitápi romano-catolice din Tirgu-Mures), Tirgu-Mures, 1937, p. 2.

Next

/
Thumbnails
Contents