Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
148 IOAN EUGEN MAN 2 a arhátect'ului, (inind, indeosebi, seama de evolu(ia structurii lui planimetrice, specificul parcelärilor, caracteristicile re(elei stradale ?i a zonelor construite, toate aeestea prin prisma cunoa?terii surselor documehtare la care am avut acces. GENEZA ORAßULUI. Bucurindu-se de о a?ezare geografieä ?i climaticä prielnicä, in bogata ?i fertila Vale a Mure?ului, óraiul Tirgu-Mure? a constituit, din cele mai vechi timpuri, un leagän de sträveche civiliza(ie umanä. Au fost descoperite urme 'ale vie(uirii umane pe téri toriul de azi al ora.su] ui, dar ?i pe cel al localitä^ilor invecinate, cu deosebire in comunele: Criste?ti, Sincraiu de Mure.?, Singeorgiu de Mure? ?i Sintana de Mure?. Dovezi materiale ce marcheazä, in general, toate perioadele istorice, incepind incä din neolitic ?i pinä cätre sfir?itul epocii prefeudale, cind se poate vorbi de apari(ia locaIitä(ii ?i de prima sa men(iune documentarä. (Plan?a nr. XLIII). Cele mai vechi urme de culturä materialä, intilnite pe teritoriul ora?ului, provin dm epoca neoliticä (5500—2000 i.e.n.), materializate prlntr-un bordei ou cuptor din faza Cri?, descoperit lingä biserica din cetatea feuaalä, cit ?i unele resturi ceramice din perioada culturii ceramicii liniare3, numeroase fragmente din perioada culturii Ariu?d — Cucuteni, in zona superioarä a sträzii Artei4, cit ?i in zona Cotitura Dimbului5, situatä in partea de sud#— est a cartierului „1848“, fost Dimbul Pietros. Numeroase dovezi materiale provin din eneolitic, urme ce s-au gäsit pe platóul cetä(ii feudale6, in zona Fabricii de produse ceramice din cartierul Mure?eni7; in zona cartierului „1848“8 ?i la marginea ora?ului, dinspre comuna Singeorgiu de Mure?, pe postata Ghera, lingä Capela Máriaffy9. Din epoca bronzului (1700 — 1200 i.e.n.) cu cele douä culturi: Bra?ov (Schneckenberg) ?i mai ales cultura Sighi?oara (Wietenberg) s-au descoperit dovezi materiale reprezentate prin numeroase vase ?i fragmente ceramice ca cele din zona Cotitura Dimbului10, sau din incinta cetä(ii feudale.11 'Odatä cu sfir?itul epocii bronzului, respectiv acél „le bei äge du bronze“ se trece la prima epocä a fierului, Hallstatt (1200—450 i.e.n.) in care s-au pus bazele formärii culturii daco-getice. Dovezi materiale referitoare la ceramica din aceastä perioada, au fost descoperite in zona su-3 Alexandra Bogdan, Date noi privind ansamblul cetäpii din Tirgu-Mure?, In StMat, II, 1967, p. 80. 4 Alexandra Popa, Academia Romänä ?i descoperirile arheologice de pe Valea Superioarä a Mure?ului, in Marina, V, 1975, p. 12. 5 N. Vlassa, Cercetäri arheologice in regiunile Mure? — Autonome Maghiara si Cluj, In Acta MN, I, 1965, p. 22. 6 Valeriu Lnzär, Repertoriul descoperirilor arheologice eneolitice si din perioada de tranzipie spre epoca bronzului din judepul Mure?, in Cercetäri de ?tiinpe sociale, Tirgu-Mure?, III, 1987, p. 219. 7 Valeriu Lázár, Cultura Cepofeni in judepul Mure?, I, in Marisia, V, 1975, p. 38. 8 Ibidem, p. 35. 9 Ibidem, p. 35. 10 Alexandra Popa, Ibidem, p. 15 !! Alexandra Bogdan, Ibidem, p. 80.
