Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

140 SZABÓ NICOLAE 18 ?ooli secundare ?i superioare ?i, in genere, in ?coli. Analfabetismul a rä­­mas covir?itor ?i in perioada care a urinat, mai ales in rindurile täräni­­mii aservite ?i exploatate. A?a cum rezultá din conscriptiile urbariale din 1785 ?i respectiv 1820, efectuate prin interogarea frunta?ilor ob?tilcr sä­­te?ti, conducätorii satelor iobage?ti — judele satului, jurari, bätrinii sa­tuim etc., adicä membri i sfatului bätränilor — cuno?teau f oarte rar scri­­sul. Dintr-un numär de 400 de localitä^i, printre care 6 tirguri, abia in 23 se gäseau $i tärani ?tiutori de carte81, ln uma unui studiu aprofundat efectuat asupra scaunului Mure?, in care täranii aservi^i ?i exploata^i con­­stituiau in 1791 doar 48,1% din populate, dintre täranii iobagi §i jeleri abia cca. 1,5% cuno?teau carte (mai precis ?tiau sä-?i iscäleascä nu­­mele), dintre täranii liberi ?i nobili mioi cca. 15,4 % chiar ?i dintre no­­bilimea de rind ?i aristocrat abia 71,0% cuno?teau carte82 83 *, ln asemenea conditii, notarii säte?ti de provenientä iobagä constituiau exceptii foarte rare chiar ?d spre mijlccul secolului al XIX-lea. Pe baza d oc u mentei or cercetate de noi, in 1 GO de cazuri am reu?it sä identificäm ?i provenientä socialä a notarilor säte?ti. Astfel, din cei .160 de notari in cauzä, 114 proveneau din rindurile täranii or liberi, 13 din rin­durile nobililor mid; 10 erau de origine jelerä ?i iobagä; 6 erau fii de preoti sau preoti ?i invätätori, iar in 17 cazuri s-а putut afla doar atit cä nu erau de origine nobiliarä38. ln scaunul Grue, notarii säte?ti de obicei erau ale?i din rindurile täranilor liberi, organizafi in regimantele de gra­nea8*4. In scaunele säse?ti ?i chiar ?i in alte párti ale Transilvaniei func­­tia de notar sätesc era dejinutä de dascälii -rurali „sub titulo scriba seu notario“'85 * *. La mceput, majoritatea notarilor erau de nationalitate maghia­­rä ?i germanä, dar spre mijlocul secolului al XIX-lea numärul notarilor sate?ti de nationalitate romána a cunoscut о cre$tere rapida ?i insemnatá. Situatia social-economicä a categoriilor sociale din care proveneau notarii le-а permis sä facä studii secundare ?i chiar „superioare“ in ?coli~ le din Cluj, Blaj, Alba Iulia, Sibiu, Aiud, Tirgu Mure?, Bra?ov, Bißtri­­ta, Sighi?oara etc. Totodatä, situatia lor social-economicä ?i locul pe care 1-au ocupat in ierarhia socialä i-au impiedicat sä ocupe functii mai inal­te in cadrul organelor locale sau oele centrale transilvänene, respectiv aulice vieneze. Din aceastä cauzä, absolvendi .jcolilor secundare, cei care din diferite motive au intrerupt studiile „superioare“ ?i uneori chiar ?i cei care au absolvit aceste ?coli „superioare“, preferau sä se angajeze ?i sä lucreze, cei putin la inceputul carierei, ca notari säte?ti. Notarul sä­tesc Teodor Ungur din Märgäu, din comitatui Cluj, Stefan Jakovits din M. Arhivele Statului Tirgu-Mure?, Colecpa de microfilme, MU, R. 272, 528, 568—585,, 611—614. Ibidem, R. 612—614; Arh. Sc. Mure?, Homagii Instrumentum, nr. 22/1791, 23/1792. 83. Vezi documentele citate in prezenta lucrare. M. Barta László, Op. cit., p. 43; Imreh István, A rendtartó székely falu, p. 75—86. **. Kolozsvári Sándor és Óvári Kelemen, Op. cit., p. 634; Imreh István, A rend­tartó székely falu,, p. 81; Nicolae Albu, Istoria fcolilor románé f ti din Transilvania intre 1800—1867, Bucure?ti, 1971, p. 121. 127, 174.

Next

/
Thumbnails
Contents