Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
19 INSTITUTA DE NOTAR SATESC DIN TRANSILVANIA 141 Mure'jeni din scaunul Mure§, Moldovan loan din Voiniceni, din acélaid scaun, au studiat teológia86. Georgius Antoni care in anii 1795-1798 a invätat in gimnaziul din Brasov „fit notarius Petrimontanus“87. loan Oancea dascäl in Boija din protopopiatul Sibiului, in anii 1808-1814 functiona ca „dascäl normalicesc“, indeplinind ?i functia de notar sätesc88. Satui Galat (Galac) din comitatui Alba Superioarä in anul 1820 avea ca notar pe Gheorghe Comca, de fapt dascälul satului89. Corne$ti din comitatui Cluj, in anul 1830, avea ca dascäl pe loan Abrudan care a fäcut $i pe notarul sau „grämäticul satului“90. In satui Dätä$eni din comitatui Turda, pe la anul 1833, functia de notar sätesc era detinutä de preotul greco-catolic Dumitru Pop91. Dascälul Bratu Baiul, dascäl in Zärne§ti, a ajuns in preajma revolutiei de la 1848, notar sätesc92. loan Ungur notar din Märgäu din comitatui Cluj a studiat filozófia la Cluj; notarul Moise Tänase din Apóidul Mic, scaunul Sebe$, a studiat dreptul.93 Un document din 1849, publicat de Silviu Dragomir, pomene?te de 12 notari säte$ti de nationalitate romänä, specificind cä, 4 erau bacalaureati, iar restul au terminat filozófia, dreptul sau teológia, toti cunoscmd limbile germanä, maghiarä $i latinä, desigur, in afara limbii lor materne, cea romänä94. Bineinteles invätätorii §i preotii care simultan indeplimeau ^i functia de notar sätesc, aveau pregätirea intelectualä, respectiv studiile corespunzätoare calitätii lor de dascäli sau preoti. De altfel este cunoscut $i faptul cä, cuno^tinte privind redactarea actelor oficiale, eliberarea cärora intra direct in competenta notarilor säte§ti, au fost predate in mai multe $coli din Transilvania, printre care $i in scolile sätesti din Ghindari, din scaunul Mure$, Valea Micä (Egerpatak) din scaunul Trei Scaune etc.95 Interesele personale ?i sociale ale notarilor sätesti care, fie cä proveneau din rindurile täranilor aserviti, apartineau populatiei contribuabile, coincddeau, in genere, cu cele äle maselor producätoare ale Transilvaniei. Dominatia nobiliarä si cea habsburgicä ameninta in continuu sä-i impingä pe acenti intelectuali rurali in rindurile celor asupriti $i exploatati. Exercitindu-^i atributiile, notarii sätesti aveau posibilitatea sä cunoascä mai profund problemeie §i suferintele iobagilor, jelerilor, píranilor li-8B. Sebestian Stanca, Op. cit, p. 703—705; Arh. Sc. Mure§, actele judelui suprem regal, nr. 628, 829/1848. B7. Rudolf Briebrecher, Op. cit., p. 71. aa. Nicolae Albu, Op. cit., p. 174. 8!*. Arhivcle Statului Tirgu-Mures, Colecpa de microfilme, MU, R. 272, secverRe nr. 535—539. ■m. Nicolae Albu, Op. cit., p. 127. 9I. Arhivele Statului Tirgu-Mures, Arhiva Colegiului Reformat din Tirgu-Mures AB—1256, p. 3. ■n. Nicolae Albu, Op. cit., p. 121. 93. Sebestian Stanca, Op. cit., p. 703—705; Silviu Dragomir. Studii fi documente privitoare la revclutia romänilor din TrO-nsihmnia, in anii 1848—1849, II, Sibiu, 1944, p. 144—155; Trócsányi Zsolt, Az erdélyi parasztság története 1790—1848. (Istoria tárünimii din Transilvania 1790—1848), Budapest, 1956, p. 341. M. Silviu Dragomir, Op. cit., p. 144—155. M. Erdélyi Híradó (Curierul Transilvánean), 1845, nr. 19, p. 146; nr. 41, p. 324; 1846, nr. 143, p. 307; nr. 163, p. 468—469.
