Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
15 INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 137 tul desfä^urärü votärii, candidali nu puteau fi prezent67- Trebuie rejinut faptul cä, о alegere in intelesul adevärat al cuvintului nu putea sä aibä lcc decit acolo unde existau mai mul^i candidali $i aceasta se intimpla mai ales in local itat le in care numárul ^tiutorilor de carte era mai mare, indeosebi in pártile unde s-а mentinut о päturä mai insemnatä de tärani Liberi sau nobili (boieri) mici68 *. Din cauza analfabetismului de proportii mari, chiar si in localitätile locuite de (äranii liberi sau nobili (boieri) mici, functa de notar sätesc a fost detputä ani de-а ríndul de aceea$i persoanä. Dispozi(iile date de episcopul ortodox, Vasile Moga prin circulara sa din 14 iunie 1813, incercau sä schimbe aceasta situat/ie, cäci dispunea protopopilor ca „in vacantele parohii sä nu faci candidate un dieci din partea preotii, färä numai íntii sä sptie $á limba nem(eascä §i alte limbi (maghiarä — nn.), ca fäcindu-se prgot, sä poatä fi / $i / notarä§ul satului“e9 (sublinicrea n.). Din prima etapä de dezvoltare a institutiei de notar sätesc nu däspunem de dccumente privind retribuirea notarilor. In orice caz, cert este cä sistemul de retribuire a lor nu era unitar, dar salarizarea lor printr-o leafä fixa, se pare, cä era mai räspinditä, chiar §i dupä generalizarea ?i institufianalizarea funcfiei de notar sätesc. In scaunele Műre? §i Tnei Scaune, notarii primeau 5-8 florini pe an. In satui Mihalt din comitatui Alba Lnferioarä, notarul satului primea 10 florini. Dacä notarul era de origine (äran liber primea 15 florini pe an, dacä de; njobifl mic, chiar ?i 30 de florini (Ghelinta din scaunul Trei Scaune).70 Notarii din cercul Zärand, din comitatui Hunedoara dupä о conscripte provenitä din 1787, aveau о retribute anualä, se pare, stabilitä central, care consta din 50-70 $i chiar 103 florini, 24-30 mierte de griu, 50-70 miérté de oväz, 5-6 $i chiar 16 cärute de fin 6 $i chiar 20 de stinjeni cubi lemne de foc.71. In satele ddn comitatui Cluj, täranii aesrvát au prestat eite о zi de „clacä“ preotului ortodox, sau altor persoane care detineau functa de notar72. Existau sate in care notarii au fost scutit de däri, in altele ei au mai primit $i о taxä pentru intoemirea contracteior, jalbelor, testamentelor etc.73. In comitatui Däbica, pe la anul 1837, ca $i in comitatui Cluj, fiecare familie de (äran presta pentru retributa notarului sätesc о zi de „clacä“, iar slujba^ii mici ai satului о jumätate de zi de „clacä“ cu pälmile $i uneori chiar cu animale de tractune74. Existau iocaiität din 'acelasi comitat, in care fiecare familie dädea notarului sätesc eite о felei. Ibidem, nr. de inventar 11, p. 7—8. 68. Arhivele Statului Tirgu-Mure?, Arhiva fám. Petrityevity Horváth din Suplac, nr. 721/1805, p. 84. 6a. Ilarion Pu?cariu, Documente pentru limbä istorie, I, Sibiu, 1889, p. 181. TM. $tefan Imreh, Camil Mure?an, Op. cit., p. 216; Imreh István, A rendtartó székely falu, p. 84; Arh. Se. Trei Scaune, fondul nr. 1, nr. de inventar 16/1, p. 72, 107,125; nr. 4, p. 25, 29, 63—74, 80—106;' nr. 5, p. 89; Arh. Sc. Mure?, actele ofieialitápi, nr. 3364/1831. 71. Arh. Com. Hunedoara, 4/1787, p. 201—202. n. Arhivele Statului Tirgu-Mure?, Colecpa de microfilme, MU, R. 584. n. Arh. Se. Trei Scaune, fase. II/Ó, nr. 3183/180821827. 7‘. Hodor Károly, Op. cit., p. 490.
