Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
136 SZABÓ NICOLAE 14 respectiv dregätorilor superiori, acte care au provocat conflicte intre ob?tile sätesti 5i säpinii de pämint, respectiv dregätorii locali. In anui 1804, de exemplu, judele nobililor din plasa Arie? din comitatui Turda, raporteazä oficialitäfilor oomitatului cä funcfiile de notar sätesc au fost ocupate aproape peste tot de „functionarii domeniali“ („udvari tisztek“), provocind prin aeeasta nemultumiri generale in satele pläsii ín cauzä. Se pare cä, nici interventis oficialitäfilor comitatense nu s-а dovedit eficace, cäci acela?i jude al nobililor aträgea atenfia superiorilor säi ?i in anul urmätor (1805) cä, functille de notar sätesc „in unele sate au fost acaparate cu forfa de stäpinii de pämint sau de functionarii lor domeniali“®0. Administratorul de mo?ie al contelui Samuil Kemény din Luncani (comitatui Turda) a fost chiar ín acéla?! an impus ín satele Märtine?ti, Chefani, Luncani si Grindeni* 61. Administratorul de mo$ie al contelui Wolfgang Kemény, de la Grindeni, a íncercat sä acapareze funcfia de notar ?i ín anul 181162. Cazuri similare au fost semnalate ?i ín literatura contemporanä de cátre Carol Hodor, ín cunoscuta sa monograíie Doboka vármegye természeti és polgári esmertetése (Prezentarea politicä ?i a condifiilor naturale ale comitatului Däbica), publicatä ín anui 183763. Cazurile incriminate de Hodor constau in aceea cä, notarii au fost desemnafi prin „incuvunfarea“ stäpinilor de pämint ?i a dregätorilor superiori64. Cu toate acestea ob?tile säte?ti au izbutit, in genere, sä exercite dreptul de liberä alegere ?i de destituire a notarului sätesc. De altfel, ob?tile säte?ti chiar dacä au fost silite sä accepte pe notarii impu?i cu fortia, i-au indepärtat pe acestia la prima ocazie favorabilä ivitä. A?a s-а intimplat im anul 1811 in satui Tureni din comitatui Turda, cind ob?tea färäneascä „1-a eliberat din functia de notar sätesc pe Samuil Parajdi Dyés, pe motivul cä el definea ?i functia de „rectificator comisar“ (comisar de revizie) in conducerea comitatului. Motivarea fonnalä a destituirii persoanei in cauzä ?i anume cä, „ob?tei säte$ti! nu-i convine sä mai fitnä domnila-sa in funcfie de notar“, se pare, cä ascunde о realitate mai pufin frumoasä, respectiv „comisarul rectificator“ in cauzä recurgea la abuzuri ?i excese supärätoare65 *. Cazuri similare „de eliberare“ din funcfia de notar sätesc au avut loc mai mult in prrimävara anului 1848 in virtejul mi$cärilor revolutionäre färäne$ti. Notarii säte$ti erau ale?i pe 0 perioadä de 1-2 sau 3 ani. Bineinfeles, cei care ?i-au ci?tigat increderea ?i simpatia ob?tilor säte$ti, au fost reale$i d г mai multe ori.. Alegerea notarilor a avut loc in adunarea generalä a ob?tii sätesti, cei prezenfi pronunfindu-se prin vot deschis in favoarea uauia sau altuia dintre candidafii la funcfia de notar. 'A fost declarat ales cel care a intrunit majoritatea voturilor exprimate. In momenco. Arh. Com. Turda, acte administrative, nr. 1219/1805, 1261/1805. 61. Ibidem. 62. Ibidem, $i reg. IH./53, pozipa, 474/1811. 63 Hodor Károly, Op. cit., p. 490. Ibidem. C5. Arh. Com. Turda, reg. Ш/53, pozifia 658/1811. No. Arh. Sc. Trei Scaune, fondul nr. 1, nr. de inventar 10—11,. passim.
