Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
11 INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 133 pahar cu färanii ?i cu frunta?ii ob?tii, deoarece aceasta nu este compatibilä cu comportamentul lor moral“ pretins44. Puterea centralä nu putea sä-i transforme pe notarii säte?ti in simpli funcfionari ai statului, deoarece vistieria acestuia nu putea suporta cheltuielile necesare pentru retribuárea lor ?i nici condifiile social-politice nu erau oportune pentru о asemenea solufie. Gubemiul a respins categoric orice propunere de acest gen, venitä din partea deputafilor prezenfi la diéta din anii 1809-181045. In schimb, autoritäre centrale transilvänene au avut grijä sä delimiteze ?i sä dirijeze activitatea notarilor in direcfia deservirii intereselor statului habsburgic, färä a fi ?tirbite interesele marii nobilimii. Instrucfiunile Notarilor Säte§ti au delimitat atribufiile, respectiv obligafiile notarilor säte$ti in trei compartimente: 1) cu priviire la därile regale; 2) cu privire la repartizarea proviziilor ?i transporturilor militare; 3) cu privire la administrarea veniturilor ob?tei säte?ti ?i la alte obiective ob?te$ti dvite46. Toate acestea stipulau in linii generale urmätoarele: — notarul urma sä eonducä un registru de impunere ?i de percepere a därilor, sä raporteze perceptorului regal (regius perceptor) neregulile ?i actele nelegale comise de colectorul därilor regale ?i judele satului, sä raporteze oficialitäfilor superioare abuzurile sävir?dte de perceptorul regal (spre exemplu, neadeverirea värsärii därilor prin chitanfe); — el trebuia apai sä finä evidenta proviziilor pretinse de trupele imperiale aflate in marf sä finä la zi registrul de evidenfä al contribuabiiilor proprietari de animale de tracfiune pentru a se putea stabili cu exactitate obligatiile de cäräu$ie ale fiecärui contribuabil §i in funcfie de aceasta sä asigure „o ordine in supartarea sarcinilor privind cäräu?ia pentru armatá ?i supraveghind ca cei mai sáraci sa nu fie obligafi la mai multe / transporturi / decit cei instanti“47, controlind, in acela?i timp, daca cei care solicitau efectuarea cäräu?iei pentru armata, aveau dispozifii scrise legale sau nu; — notarul sätesc mai avea obligata de a fine evidenfa sumelor percepute pentru cheltuielile ob§tii säte^ti $i sä supravegheze ca in „administrarea acestora poporul contribuabil sä nu fie impovärat peste ce i s-a impus oftoiai“48. La fel, el urma sä intoemeascä anual bilanful veniturilor si cheltuielilor pe care trebuia sä-1 inainteze ?i autoritäfilor superioare. Sarcini deosebite avea apoi in domeniul prevenirii abuzurilor ?i exceselor din partea trupelor aflate in mar?, urmind ca in cazul semnalärii unor asemenea nereguli sä raporteze neintirziat dregätorilor superiori cele petrecute. Tot el trebuia sä ín? ti infeze autoritäfile superioare despre calamitäfile naturale, iar ín sdtuafii mai rare era obligat sä aibä grijä de 44 Nicolae Albu, Op. cit., p. 127. 45. X X X Az Erdélyi Nagyfejedelemség 1809-dik esztendőről 1810-dikre átnyújt atott s Sz. Jakab havának 9-dik napjától fogva Kolozsvár városában folytatva tartatott országos gyűlésének jegyzőkönyve, Kolozsvár, 1811, p. 60-61, 310-312, 765. 4 Arh. Sc. Trei Scaune, acte prezidentiale, fasc. ÍI/8, nr. 3183/1808 (1827). <7. Ibidem. **. Ibidem.