Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
9 INSTITUTIA DE NOTAR SATESC DIN TRANSILVANIA 131 asupra acestuia, arätind cä „guberniul regal a luat la cuno$tintä faptul cä mai multi dregätori, printre care $i perceptori regali, nesocotind rescriptui respectiv, $i-au asumat pe lingä functia lor ?i functia de notar / sátesc /, fapt pentru care se atrage atentia autoritätilor locale asupra obligatiilor lor de a nu permite dregätorilor sä uite de obligatia de a respecta or di nui amintit“3 * * 38. Politica puterii centrale de a men tine „ordinea -?i securitatea internä“, de a asigura perceperea „därilor regale“, a apára tiranai contribuabili fatä de excesele ?i abuzuriie autoritätilor locale §i ale stäpinilor de pámínt ?i prin acordarea dreptului de liberá angajare ?i alegere a notarilor säte?ti (prin lärgirea aráéi atributiilor lor, chiar dacä acestea ar duce la íntárirea autonomiei ob.?tii sáte$ti), s-а manifestat ?i in anii urmätori. Instructiunile date la 1 iulie 1802, sub nr. 6192, de cätre Guberniul Marelui Principat al Transiivanieá, pe baza rescriptului imperial din 18 februarie 1802 („Cuprinderea pe scurt a Invätäturei aeeia care spre incredintarea §i a cämärii impäräte$ti $i a celor ce dau portia dupä urmarea in resolutie din 18 Fevruarie 1802 prin cráescul gubernium intiia zi a lui Iulie a mai sus amintitului an s-au dat afarä“)39, reglementau imprejurárile instituirii funerei de notar sätesc, precizind cä „localitätile au dreptul sä aleagä liber $i sä angajeze notari dintre persoanele cele mai corespunzätoare pentru un salariu stabilit de comun acord“40. Asigurarea perceperii si värsärii därilor regale era consideratä $i de aceste instructiuni ca obligatia primordialä a notarilor säte?ti, ei fiind insärcinati sä fmä evádenta „proviziilor administrate $i a cäräusiilor fäcute pentru armatä precum ?i a sumelor incasate pentru cheltuielile obi$nuite ale localitätilor“, dar avínd ?i stricta „obligatie de a supraveghea ca nu cumva poporul contiribuabil in perceperea acestora (adicä a därilor regale — nn.) sä fie impovärat peste ce d s-а impus oficial“41. Noile atributii ale notarilor säte$ti au favorizat generalizarea §i institutionalizarea functiei de notar sätesc, fenomen care a avut loc, färä indoialä, in ultimul deoeniu al secolului al XVIII-lea ?i in primii ani ai célúi urmätor, perioadä pe care ?i-au pus amprenta marea revolutie täräneascä din 1784, condusä de Horea, Cloaca ?i Cri$an, mi^carea de emancipare a romänilor (Supplex Libellus Valachorum), in geneire, procesul de de^teptare nationalä a tuturor nationalitätilor din Transilvania, precum si „primejdia“ pe care a provocat-o revolufia din Franta de la 1789, miscarea iaoobinä transdlväneanä etc., fenomene care sint manifestäri elocvente ale adincirii crizei rinduielilor traditionele feudale transilvänene. 3S. Ibidem. 3’. Arh. Sc. Mure?, Ordine generale guberniale $i imperiale, nr. 351, p. 541; Arh. Com. Hunedoara, pach. 94, dos. 3, N.D. 6192/1802. Vezi $i Aurel Rädutiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania tipärite in limba romána 1801-1847, Bucure?ti, 1981, p. 239. <0. Ibidem. 41. Ibidem.
