Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
130 SZABÓ NICOBAE 8 lui preciza cä notarii säte?ti au obligate sä täjnä eviden^a pe familii a „därilor regale“ („királyi adó“), a cäräu?iilor fäcute pentru armatä $i cä trebuie sä-l sprijine pe judele sätesc Ln perceperea „därilor regale“, Ln värsarea sumelor adunate in vistieria statului, respectiv perceptorilor regali, in asigurarea transporturilor pentru trupele aflate in mar?, precum ?i pe dregätorii plä?ilor Ln incasarea amenzilor individuale. Totodatä, au obliga(ia — specifica acéla? ordin — „sä stäruiascä sä impiedice / co~ lectorii, perceptorii regali ?i autaritätile militare / ca poporul contribuabil sä fie impovärattpeste mäsurä sau pägubit“35. Acest rescript guibernial are citeva prevederi deosebit de importante: 1) stabilere atribu(iile notarilor säte?ti in domeniul impunerii populajiei contribuabile, respectiv in perceperea ?i värsarea „därilor regale“; 2) investe?te notarii cu puteri prin care functia de notar sätesc prime?te un rol nou, mtrecind aria functi ei de scrib al ob?tii säte?ti; 3) ?i, in sfir?it, interzice dregätorilor comitatensi, scäunali ?i districtualii „sä ia asupra lor ?i functia de notar sätesc“.36 Nu avem posibilitä^i sä demonsträm in ce mäsurä notarii säte?ti au reu?it „sä impiedice“, sau sä previnä „impovärarea peste mäsurä“ a populatiei contribuabile. Gert este cä rescriptul gubernial din anul 1797, a avut un rol deosebit in generalizarea functiei de notar sätesc in Transilvania. Ultima prevedere a rescriptului necesitä insä anumite lämurdri. In comitate, unde puterea stäpinilor de pämint era atotcuprinzätoare, dregätorii secundari — juzii nobiliari, eomisarii cercuali, perceptorii regali — ?i chiar func(ionarii domeniilor nobiliiare (administratorii de mo?ie sau provizorii, same?ii etc.) au acaparat functia de notar sätesc sub pretexted cä „in unele localitä(i nu se gäse?te nici о persoanä care ar ounoa?te carte in lirnba maghiarä“, sau pe motivul cä „pentru un salariu atit de mie nu se gäse?te nimeni sä se angajeze“ pentru functia de notar sätesc37. Cauza adeväratä era insä cu totul alta. Prin acapararea func(iei de notar sätesc in mai multe sate, dregätorii in cauzä obfineau un venit suplimentar deloc neglijabil ?i chiar posibdlitatea de a-?i insu$i о parte din „därile regale“ plätite de täranii cotntribuabili ne?tiutori de carte, nemai verbind de faptul cä, abuziv, ei puteau sä dispunä ?i de veniturile ob?tii sätest!. Aceste tendinee manifestate deopotrivä la dregätorii secundari ?i functionarii economici ai stäpinilor de pämint, contraveneau intereselor ob?tilor säte?ti dar ?i scopurilor urmärite de puterea centralä transilväneanä, respectiv Curtea de la Viena, care inten(ionau sä institutionalizeze functia de notar sätesc. Din aceastä cauzä, pomind de la anumite considerante politice mai generale, guberniul a luat mäsuri repetate pentru a puné capät practiciior amintite. Astfel, de?i ordinul mentionat a fost trimis doar in ziua de 2 ianuarie 1797, la 10 august gubemiul a revenit 35. Ibidem. 3li. Ibidem. 37. Arh. Com Turda, actc administrative nr. 74/1797, 99/1797, 651/1799.
