Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
5 INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 127 aine dintre §tiutorii de carte din mediul rural (ргео% dascäli, tärani liberi sau nobili miéi contribuabili) au participat la reviziile in cauzä. Cert este cä dispozitiile respective au impulsionat procesul de dnstituire a tünetiéi de notar sátesc. S-а putut stabili, chiar dupä о investigatie sumarä cä, pe la anul 1785 in cca. 12% din satele transilvänene functionau deja notari säte$ti16. Impäratul Iosif al II-lea a luat nod mäsuri pentru intärirea capacitätii de control al ob?tei säte$ti asupra activitätii judelui satului. Aceste mäsuri, ca ?i reformele administrative, fiscale, judecätore§ti, militare, sanitäre etc. ale „impäratului luminist“ — caracterizate prin tendinte insistente de centralizare — au adus schimbäri $i in conducerea satului transil'vänean. Ca urmare, anii de domnie ai „impäratului luminist“ au marcat inceputul unei etape noi §i in dezvoltarea institutiei de notar sätesc, implicit in istoria intelectualitätii laice rurale. Prdntre mäsuxile menite sä asigure are.jterea numärului färanilor contribuabili, mentinerea capacitätii lor de platä, incasarea $i värsarea därilor in vistieria statului, intretinerea trupelor, efectuarea cäräu$iilor necesare armatei etc. se poate enumera si admiterea instituirii funefiei de notar sätesc, prin rescriptul dat in an ul 1786 in acest sens17, notarul urmind „sä fie om al condeiului in treburile ob$tei...“ („... dn negotiis Comunitatis Calamum ducet...“)18. Bineinfeles, rescriptul in cauzä nu era singura mäsurä menitä sä intäreascä autonómia ob§tei säte$ti, capacdtatea de control asupra activitätii judelui satului §i a intregii conduoerii säte^ti. In conditiile räzboaielar purtate imjpotriva Imperiului otoman £i impotriva Franfei revolutionäre, cind sucesele militare ale revolutionarálor francezi au inceput sä prime jduiascä chiar existenta Imperiului habsburgic, mentinerea ordinei interne, asigurarea recrutäralor pentru armatä, a transporturilor militare, a incasärid §i värsärii därilor etc. au devenit о necesitate vitalä pentru Curtea de la Viena. In acest scop, ea era gata sä frineze excesele stäpindlor de pämint, sä previnä abuzurile de putere sävir$ite de dregätorii locali §i chiar sä impiedice impovärarea exageratä a contribuabililor, a obstilor färänesti. Pe aceastä linie politicä se inscria si lärgirea atributiilor notarilor säte?ti in privinta apärärii intereselor ob$tii säte^ti. In teritoriile regimentelor de granitä, prin a§a-numitele „Articole de lege care s-au dat in Miercurea (Giuc)" („Törvényes punktumok melyek (Csík) szeredában adattak ki“), in anul 1771, notarii au fost obligati deja sä asigure evidenta veniturilor $i cheltuielilor obstei sätesti, urmind sä dea socotealä asupra acesteia la sfir?itul fiecärui an19; sä intoemeaseä „protocolul judecätoresc“ asupra delictelor rezolvate de „scaunul juratior“ din sat („Forum Pagansis“, „Hitesek Széke“) $i sä elibereze actele oficiale * 47 ,é. Ibidem, Colectia Conscriptiilor Urbariale, nr. 1-193. 47. Ibidem, Ordine generale gubernilale imperiale, nr. 320, p. 169-172. la. Ibidem. ,s. Arhivele Statului Sf. Gheorghe, Arhiva Scaunului Trei Scaune (in continuare: Arh. Sc. Trei Scaune), fondul nr. 1, registre de procese verbale, nr. 2/12, p. 48. \
