Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

126 SZABÖ NICOLAE 4 re-i maltratau. Dm aceastä cauzä, färanii cäutau sä se sustragä funcfiei de judex pagi. Funcfia de Jude — aratä David Prodan — ,,...dintr-o dem­­nitate, о distinctie rivnitä de tofi, a devenit о servitute, о sarcinä deose­­bit de grea, ocoldtä de tofi“12. In aceastä situate, organele administrative comitatense, scäunale ?i districtuale, au renuntat la sistemul de alegere a judelui satului $i au tre­­cut la introducerea abligativitäfii ocupärii func(.iei de jude, de cätre toti färanii aserviti. Astfel, la sfir?itul secolului al XVIII-lea in Transiivania alegerea liberä de cätre ob?tea säteascä a judelui satului era practicata doar in putine sate13. Lichiidarea eligibiliitätii judelui satului ^i introducerea sistemului de „jude de-а rindul“ (soros bíróság) a avut si alte consecinte si implicatii. In eondifiile analfabetismului aproape general in satele iobäge$ti §i со­­vir$itoare in satele unde s-au mentinut intr-un numár mai mare ?i tä­­ranii liberi, era imposibilä efectuarea formalitätilor birocratice cerute de puterea centralä sau de diregätoriile comitatense, scäunale $i districtua­­le din partea judelui satului, respectiv tinerea evidentelor de impunere, de percepere a impozitelor, de efectuare a cäräu$iilor pentru armatä etc. Totodatä, prin lichidarea eligibilitätii judelui s-au creat conditu ca aceas­­tä functie sä fie mai des acaparatä de oamenii stäpinilor de pämint, care pe lingä faptul cä s-au dovedit servili fatä de dregätorii si stäpinii de pämint si necrutätori fatä de contribuabili, au trecut si la insusirea sume­­lo(r $i produselor percepute in dara, a averii ob^tei säte$ti, devenind deci abuaivi, ei in$i$i asupritori. In asemenea situate, de$i ar fi fost mai ne­­cesar ca oricind, ob$tea säteascä n-a mai putut sä-?i exercite controkil säu asupra activitätii judelui, a conducerii satului14. Acest fenomen cons­­tituia о manifestare concludentä a adincirii crizei autonomiei satului tran­sii vänean. Autoritäre administrative $i-au dat seama de pericolul ce-1 repre­­zenta acest fenomen pentru interesele sale, respectiv pentru asigurarea inui numär sufioient de contribuabili, a capacitätii lor de platä, pentru incasarea därilor, intrefinerea trupelor incartiruite, efectuarea recrutäri­­lor pentru armatä etc. $i astfel, in anul 1772, Maria Tereza a intervenit cu női reglementári cu generalizäri, cerind comunitäfilor säte$ti sä se Ingrijeascä de participairea unor persoane ^tiutoare de carte la reviziile bilunare sau trimestriale, fäcute ín fafa perceptorilor regali, asupra inca­­särii $i värsärii därilor, in cazul in care judele satului ar fi ne^tiutor de carte15. N-am reu$it sä urmärim eit timp $i in ce mäsurä a fost indeplinitä sau tärägänatä aplicarea acestor dispozifii ale „absolutismului luminat“, 12. Ibidem. 13 Szendrey István, A XVIII. századi erdélyi falubíróságról (Despre judele sá­­tesc transilvánean din secolul al XVIlHea), in Acta Universitatis Debreceniensis de Ludovico Kossuth nominatae, Series Historica, II, Debrecen, 1963, p. 117. l4. David Prodan, Op. cit., passim; Szendrey István, Op. cit., passim. ,s. Arh. Sc. Mures, Ordine generale guberniale $i imperiale, nr. 320, p. 131.

Next

/
Thumbnails
Contents