Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
3 INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 125 bäge?ti, sate in care träiau intr-un numär- destul de таге tärani Liberi, sate cu populate romäneascä, maghiarä .?i säseascä. Instituirea functiei de notar sätesc in aceastä perioadä era determinatä deci nu atit de imprejuräri specifice, ci de factori mai generali. ☆ Polá|tica de centralizare a Curtii din Viena, reformele militare, fiscale, judioiare, administrative etc. ?i introducerea formalitätilor birocratice in administrarea ?i conducerea aparatului de stat, in timpul Mariéi Tereza §i al lui Iosif al II-lea, au adus schimbäri ?i in conducerea statului transilvänean. Statui birocratic, reprezentat pe linia administrativä prin autoritäre comitatense, scäunale ?i districtuale, a impus conducerii satului transilvänean un §ir de noi atributii $i obligatii. Pe lingä saroinile ce trebuiau rezolvate in interesül obstei säte$ti täräne^ti — administrarea averiii ?i a veniturilor ob$te$tL, impärt'irea päminturilor rämase in folosinfä comunä, exploatarea pädurii comunale, stabilirea altemanfei culturilor, organizarea pazei cimpurilor ?i a satului, grija pentru lucrärile de interes ob?tesc, convocarea $i conducerea adunärilor generale ale comunitätdi sátérti, prezenta la rezolvarea unor treburi particulare ale sätenilor etc.; sarcinile impuse de puterea centralä ca eviden^a contribuabililor, a capacitätii lor de platä, repartizarea §i stringerea därilor, sprijinirea recrutärilor formate pentru armatä, repartizarea ?i trimiterea täranilor la muncile publice, incartiruirea trupelor, intret-inerea acestora, asigurarea cäräu^iiior pentru armatä, intretmerea dregätorilor superiori, a diferitilor executorá, urmärirea dezertorilor, a iobagilor fugiti, precum si a tot felül de „räufäcätori“, care „primejduiau“ — bineínteles in conceptia autoritätilor §i a stäpinilor de pämint — siguranta $i ordinea publica si índeosebi averea §á siguranta stäpinilor de pämint, precum §i alte obligatii oficiale puneau conducerea satului intr-o situatie dificilä. Conducätorii obytei tarán e,?ti $i in special judele satului (judex pagi) au fost transformati in ni.?te „slujba?i“ ai statului. Totodatä ?i stäpinii de pämint c-äutau prin orice mijloace sä transforme conducerea satului intr-un organ al lor11. In asemenea situatie conducätarii satului (judex pagi, jurati pagi=juratái satului, seniori pagi=sfatul bätränilor etc.)., se aflau intre ciccan ?i nicovalä, fiind atacati atit din partea sätenilor, de ob$tea täräneascä cit si de organele statului si respectiv de stäpinii de pämint. Executarea ordinelor si dispozitiilor impovärätoare si sustinerea serviiä a intereselor stäpinilor de pämint nu nurnai i-au fäcut pe conducätorii satului „nepopulari“, dar au stirnit adesea indignarea <jsi ura obstei färäne?ti Impotriva lor. In acelasi timp, dacä rämineau ata$ati ob$tei säte§ti §i nu-si dädeau silinta suficientä in impunerea vointei dregätorilor de stat si a stäpinilor de pämint, ei aveau de suferit din partea acestora, ca". David Prodan, Judele satului -rbägesc in Transilvania in secolele XVII jn XV ЛГ, in Anuarul Institutului de Istorie din Cluj. IV (1961), p. 221-222.
