Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
124 SZABÓ NiCOLAE 2 lese3. In secoM al XVIII-lea, se pare, dupä analogia instituti« de notar oräsenesc, a inceput sä se räspindeascä si institutia de notar säiesc in diferite párti ale Transilvaniei. In anul 1618 este pomenit, la Vurpär dascälul Valentinus Martini, care indeplinea si atributiile notarului4. In matricolele gimnaziului din Sibiu, dar §1 in alte documente provenite din secolul al XVII-lea pot fi citite asemenea mentium: „factus notarius Lesckirchensis“; obiit amplissimus dominus Michael Closius / ... / notarius Rotbacensis“5 *. In anul 1711 la Arcus, iar in 1715 la Uzon din scaunul Trei Scaune exista deja functia de „notar jurat“ („esküdt nótárius“)'1. „Constitutio ul scaunului Antes din emui 1723 prevedea instituirea tünetiéi de notar sätesc pentru satele remänesti, nótáiul avind obiiga tia sä le ajute cu sfaturile lui §i sä le transmitá légiié si dispozijiile primite de la organele superioare7. De la mijlocul secolului al XVIII-lea avem cunostinfá de notarul sütése Teodor Ungur din Märgäu (Meregyó) dm comitatui Cluj8. In deceniiJe urmätoare notarul satuiul poate fi identificat in toate pártile Transilvaniei. Cu toate acestea, fimetia de notar sütése pina in deceniul al nouálea al secolului al XVIII-lea a fost instituitä doar in inprejuräri deosebite ?i nu ca о institutie incadratä ofiicial in sistemul administrativ rural al provinciei. Doar in cercul Zürandului din comitatui Hunedo-ara — teritoriu care pinä in anul 1787 apartinea administrativ de Ungaxia — notarul satului apare ca о institutie generalizatä; 2-8 sate avind cite un „notarius pagi“ cu о retributie stabilita imitar9. Examinínd satuatia satelor din comitatui „Timava $i scaunul Mure? unit“, care in anul 1785 aveau notar — noi am identificat existenta notarului sütése in 25 sate dintr-un numär de 193 de sate10 —, rezultä cä printre acestea se gäseau atit sate mai mari cít $i sate mai mici, sate io-3 Georg Edward Müller, Der sächsische Dorf Schulmeister vnd Dorfnotär in der Zeit vor der Reformation in Siebenbürgen, in Siebenbürgische Vierteljahrschrift, LVII, 1934, 1; Frankl (Fraknói) Vilmos, A hazai és külföldi iskolázás a XVI. században (Frecventarea seoiilor autohtone ?i stráine ín secolul al XVI-lea), Budapest, 1873. p. 18 . К Nicolae Aibu, Istoria inväfämintului románesc din Transilvania pina la 1800, máj, 1944, p. 177. 5. Rudolí Briebrecher, Mitteilungen aus der Nagyszebener (Hermannstädter) Gymnasialmatrikel, in Program des evangel. Gymnasiums A. B. und der damit verbundenen Realschule zu Nagyszeben (Hermannstadt) für das Schiel fahr 1910/ 1911. p. 56; Martinus Ziegler, Virorum Coronae eximiorum ac illustrium vite honores et mors, in Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó, V, Brassó, 1909, p. 110. 4. Imreh István, A törvényhozó székély falu, p. 64. 7. Kolozsvári Sándor és Óvári Kelemen, Corpus Statutorum Hungáriáé Municipalium. I, Budapestini, 1885, p. 127. f. Sebastian Stanca, Primarii satelor románefii din Ardeal inainte de 1848, in A.I.I.N., VII, (1930-1938), p. 703-705. 9. Arhivele Statului Deva. Arhiva comitatului Hunedoara (in continuare: Arh. Com. Hunedoara), 4/1787, p. 201-202; Arhivele Statuiui Tirgu-Mure?, Arhiva Scaunului Müve? (in continuare: Arh. Sc. Mure?), Colectia Conscrippilor Urbarialc, nr.- 1-193; Arhivele Statului Tirgu Mure?, fondul fám. Teleki de Szék, Seria Ec. Wass, 4A-8, p. 6. Mai vezi; Imreh István, A rendtartó székély falu, p. 8T82. 10. Arh. Sc. Mure?, Colccpa Conscriptiilor Urbariale, nr. 1-193.
