Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
PHILOTES BAVIUS EV. IN FAUNA DE LYCAENIDAE (LEPIDOPTERA RHOPALOCERA) A TRANSILVANIEL CONSIDERATU SISTEMATICE, BIOLOGICE SÍ ZOOGEOGRAFICE VASILE VICOL Specia a fost descrisä de cätre Eversman in anul 1832 pe baza materialului colectat ín regiunea de la sud de Ural, sub numele Lycaena bavius. Iatä cum descrie caracteristicile speciei Adalbert Seitz in 1906 : „Fata inferioarä aproape ca la orion dar fondul este net gri-violet deschis. Deasupra <3 este albastru, cu pete roseate mate cätre unghiul anal al aripilor posterioare; $ este brunä inchis, .cu о bandä submarginalä rosie aprins pe aripile posterioare. Räspindit in Rusia meridionals, Caucaz, Asia Micä $i Syria. Din Algeria (Mt. Aures) in 1890 Uberthur descrie forma fatma, pe care Seitz in aceea$i lucrare о descrie astfei: deasupra este albastru-violet deschis, purtind pe aripile posterioare о bandä roscatä foarte netä: din Mun(ii Aures, in apropiere de Batna, in Algeria. Exemplare de tranzitie cätre aceastä formä trebuie sä se gäseascä in Libán si Syria. Specia pare foarte localizatä $i este men^ionatä ca rarä in multe locuri. Diversitatea datelor de colectare (aprilie, iunie) indicä existenta a douä generatii“. Incä din 1910 László Diószeghy semnaleazä prezen^a in Ardeal a speciei Lycaena bavius Ev. pe о pantä de deal insoritä de la Vicze (2) dindu-i $i о descriere sumarä. In anul 1913 tot Diószeghy in „Rovartani Lapok“, vol. XX, pag. 105— 109, descrie rasa hungarica dupä exemplare colectate in aceea^i localitate, Vicze (astäzi satui Vi^a, com. Chiochi?, la 21 km sud de ora$ul Beclean, jud. Bistri(a-Näsäud). Materialul colectat se aflä astäzi in colectia Rotschild (Londra), la Muzeul National din Budapesta $i in colectia sa de la Muzeul judetu]ui Covasna din Sfintu Gheorghe. Prin comparare cu materialul de Philotes bavius din Asia Micä, Diószeghy caracterizeazä rasa hungarica astfei: á á au culoarea albatru-verzui, rar cu nuance violet. Petele portocalii sint mai dezvoltate pe fa^a inferioarä a aripilor posterioare si se intind pinä la marginea anterioarä; 9 5 au aripile anterioare deasupra de culoare albastru-verzuie in proporfie de 2/3. Aripile posterioare au culoarea verde albästruie inchis pe 3/4. Pur albastru este rarä. Ambele
