Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
126 VASILE VICOL 2 sexe au fa^a inferioarä a aripilor deschis violet-gri. Formele petelor variabile. Anvergura 20—27 mm. Intre exemplarele colectate descrie ?i douä aberajii : ab. S vargai, cu pata discalä medianä a aripilor posterioare neagrä vizibilä; ab. rotschildi la care lipsesc petele portocalii submarginale ale aripilor posterioare. Diószeghy efectueazá ín continuare ?i cíteva observa^ii privind biológia acestui fluture rar. Astfel, el aratä cä fluturele apare dimineafa la oreie 8, ínainte de masä fiind des. Dupä masä zboarä foarte rar. Zboarä lent iar dacä a fost stinjenit nu zboarä la distantä prea maré. Se ascunde irnediat ce bate vintul, dar apare ?i pe timp noros, inainte de masä. Depune ouäle ín general in grupuri de 5—10 pe dósul frunzelor tinere ?i pe ramurile cu flori de Salvia. Pe ramurile groase ?i pe frunzele din exteriőrül plantei depune rar ouä. Cautä cele mai potrivite locuri ?i acestea sint micile adincituri ale frunzelor. Larvele apar dupä 7—10 zile, care prin culoarea lor asemänätoare, sínt bine camuflate in inflorescenta ro?ie-violetá a florilor de Salvie. Dupä Diószeghy Philotes bavius Ev. nu se poate confunda cu alte Lycaenidae. Cél mai apropiat Lycaenid cu care seamänä este Philotes baton Bergstrasser si nu cu Scolitantides orion Pallas cum sustine Seitz, specie care de fapt este rarä ín Címpia Transiivaniei, la Vita. Däm mai jós caracterizarea subspeciei Philotes bavius hungaricus Diószeghy dupä datele din lucrarea lui Higgins ?i Riley (4), a cäror descriere ni se pare cea mai corespunzätoare (dar cu unele erori privind räspindirea: „ $ Aripile anterioare 12—15 mm. Franjurile albe, intrerupte de negru. Deasupra fond de un albastru-violet deschis cu largi margini externe cenusii, estompate proximal; anterior androconii dese; posterior lunulele portocalii vii submarginale, in sparule le, 2, 3 deasupra punctelor negre antemarginale. Dedesubt: desenele negre strälucitor foarte vizibile; posterior fondul aproape alb cu о largä bandä submarginalä ro$ieportocaliu. ? Deasupra acoperitä cu negru, albastru restrins la spa^iile bazale ale aripilor. Debesubt: ca la ^ In privin(a räspindirii, gre?it se indicä Ungaria, unde se ?tie cä nu a fost colectat niciodatä. Aceea?i eroare se gäse?te ?i la indicata L.T. ( = locus tipicus) unde se menjioneazä tot Ungaria. Se aratä corect cind se indicä Románia, regiunea Cluj. Trebuie acceptatä insä cu multä rezervä mentiunea prezen(;ei lui Ph. bavius hungaricus Diósz. in Grecia, Muntii Chelmos, loc unde ar putea sä formeze о rasä deosebitä sau, datä fiind apropierea múlt mai mare de Asia Micä sä reprezinte punctui cel mai vestic al speciei nominative. Cercetärile ulterioare vor trebui sä clarifice pozi(ia sistematicä a acestei forme. De la semnalarea lui Diószeghy, Philotes bavius hungaricus a mai fost colectat cronologic in modul urmätor : 1. Adrian Ostrogovich: 1 <3 Cluj (Finafe), 10 V 1931 (6). 2. Lipthay: 1 <3 Vi$a (Some?), 22 IV 1935 (in colec^ia Frederic König de la Muzeul Banatului Timisoara) (5).
