Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
5 GASTROPODE ACVATICE DIN VALEA MURE§UbUI 109 spécii accentuat euritope putem observa о preferinjä optimä (constatatä dupä valorile ,,c“) fajä de unul din tipurile de biotopuri. Prezenja speciilor in diferite subtipuri de biotopuri (notate cu „a“, ,,a’“ $i „b“) ne aratä preferálja lor fajä de natura biocenozei, eie fiind euriece sau stenece. Astfel speciile: Lymnaea stagnalis $i Planorbarius corneus träiesc numai in biocenoze bogate in plante acvatice. Alte spécii ca Bithynella austriaca, Physa fontinalis $i Bathyompholus contortus au valente ecologice mai restrinse, eie preferä numai anumite biotopuri §i biocenoze. Ordinea in care am in$irat tipurile de biotopuri corespunde cu cea naturalä (succesiunea lor in timp). ln aceastä ordine putem constata о erentere а numärului de spécii pinä la Ilb (braje moarte cu vegetajie), ca apoi numärul lor sä scadä spre IVb (fineje higrofile, terenuri mocirloase). ln acelasi timp se constatä aparijia sau disparijia unor spécii in aceea^i succesiune. Deci ?i la gastropode, ca si la lamelibranchiatele unionide (7), succesiunea ín timp a biotopurilor este urmatä de о succesiune adecvatä de asociajii de gastropode. Aceastä constatare se evidenjiazä ?i mai bine dacä jinem seama de valorile coeficientului de frecventä (c) a speciilor in tipurile 'de biotopuri. Examinind separat biotopurile de tip .,a“ si cele de tip „b“ vom constata cä valorile lui „c“ erese sau descresc treptat in ordinea tipurilor de biotopuri, fapt ce motiveazä separarea subtipurilor „a“ $i ,,b“. Urmärind valorile „c“ la diferite spécii si in diferite tipuri se pot trage concluzii si in legäturä cu afinitatea speciilor. Pentru compararea cenozelor de gastropode din diferite tipuri de biotopuri íntre ele ne-am folosit de formula lui Jaccard (1). Fiind insä vorba de compararea tipurilor de biotopuri, numärul speciilor identice din numärätor a fost inlocuitä cu: E C=suma mediilor aritmetice a valorilor „c“ -referitoare la speciile identice din cele douä tipuri de biotopuri (K $i L). Numärul total al speciilor (de la numitor) la rindul lui a fost ínlocuit cu: E C -f E c. De unde Ec=suma valorilor „c“, referitoare la speciile neidentice din cele douä tipuri de biotopuri (K §iL). Formula modificata este urmätoarea: SC \l= SC + Sc Metoda de calcul nu este perfectä, deoärece E C are valori putin eronate, care rarnin totu$i mai apropiate de realitate decit dacä am neglija folosirea valorilor „c“. Calculind ín felül acesta valorile „J“ exprimate in procente pentru cite douä tipuri vom constata cä biotopurile, in privinja identitätii speciilor, prezintä asemänäri in ordinea I—IV, cea ce se evidenjiazä ?i mai bine dacä comparäm separat biotopurile de tip „a“ $i cele de tip ,,b“ (Pl. XVIII). Trebuie sä sr.entionäm cä frecventä mare a speciilor euritope face ca diferenjele procentuale, inntre tipurile de biotopuri, sä fie reduse. Observínd ín 'timp fenomenul de eutrofizare a unui biotop (baltä inundabilä) si dinamica populajülor de gastropode se poate constata de asemenea о succesiune a populajiilor §i asociajiilor. Astfel, la Lunca
