Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
по SARKÁNY-KISS, а. 6 Mure?ului — 2 (Pl. XVI) in 1971 s-au colectat speciile: Radix auricularia (dominantä), Stagnicola palustris (caracteristicä) §i Galba truncatula (accesorie). In 1972 specia Tropidiscus planorbis devine dominantä urmatä de Stagnicola palustris, iar specia Radix auricularia se mentine in asocia(ie cu un numär redus de exemplare. In 1973. cind balta nu mai prime$te de loc apä proaspätä din riu, canalul fiind barat de un banc de nisip §i colmatarea se accentueazä, dispare specia Radix auricularia, iar specia Tropidiscus planorbis pinä in toamna acestui an i?i reduce simator numärul de indivizi impreunä cu Scagnicola palustris. Tot in acest an imigreazä in acest habitat speciile: Hippeutis complanatus si Aplexa hyphorum, prima specie dintre acestea pina in toamna anului 1973 se inmulte?te foarte mult. In 1974 specia Aplexa hypnorum devine deosebit de prolificä §i apare ca specie nouä Gyraulus albus a cärei natalitate intrece, de asemenea, pe cea a lui Tropidiscus planorbis. ln urma unei desecäri in 1974 dispare $i specia Hippeutis complanatus. In tot timpul observatiilor (1971—1974) specia (Galba truncatula s-a mentinut in asociatie cu un numär redus de exemplare. Dinamica populatiilor de gaseropode in lunca inundabilä a Muresului, ca si in cazul bivalvelor (7), este foarte mult influenfatä de inundatii si desecäri, modificind componenda calitativä $i cantitativä a asociatiilor. Inundatiile de toamnä $i de primävarä uneori „mäturä“ indivizii din habitatfle luncii inundabile. Tot aceste inundatii favorizeazä insä räspindirea speciilor in noile habitate acvatice. Depunerea aluviunilor dupä inundatii in brate moarte $i bälti creeazä conditii pentru dezvoltarea florei acvatice, contribuind ín felül acesta la „inbätrinirea“, evolutia acestora, conditionind in acelasi timp $i modificarea asociatiilor. Desecarea bältilor numai rareori duce la distrugerea completä a populatiilor, deoarece ín cele mai multe cazuri habitatele periclitate de desecäri deja sint populate de spécii rezistente din acest punct de vedere. S-au colectat de exemplu exemplare vii de Tropidiscus planorbis din nämolul uscat §i invadat de ierburi, de pe fundul unor bälti desecate de о lunä de zile. Desecärile partiale produc mari aglomeräri de indivizi ?i din aceastä cauzä evaluärile cantitative pot fi semnificative numai in cazul in care ele sint efectuate periodic din primävarä pinä in toamnä, tinind cont $i de variaüile nivelului apei. In cursui observatiilor s-а putut constata de multe ori о redncere numericä foarte accentuatä a indivizilor din asociaüi, fenomen ce se petrece „de la о zi la alta“, deoarece melcii sint consumati de päsäri. Concluzii: 1. Cele 20 de spécii de gastropode identificate in sectorul Izvorul Mure?ului — Tirgu Mure? populeazä mai mult biotopurile „anexe“ ale riului, adicä brätele moarte, bältile si terenurile mocirloase. 2. Singura specie reofilä, prezentä in albia Mure?ului, este Ancylus
