Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
94 EUGEN MERA 10 Jelerii — In anul 1722 apare inseris la Ibänesti numele de Jeler Toma (Seller Thóma), nume care atestä starea de jeler. Susnumitul nu avea sesie. Starea de stratificare a iobägimii se observä in cazul iobagilor Märcu$ Dänilä, care este neinsurat §i care, dep poseda 2 boi p avea о sesie cu pämint arabil cu capacitatea de о gäleatä semänäturä, slujepe la iobagul Bota Pa$cu (ez Bota Páskulynál szolgál). Urbariul din anul 1652 inscrie un iobag mórt, färä niei un fiu. In raport cu prevederile Approbatelor21 p din analiza informapei de mai sus, se con stat ä cä averea mobilä p imoibilä a iobagului mort färä urmap revenea in intregime stäpinului. Drabanfii p libertinii „Drabanjii p libertinii sint päturi intermediäre intre clasele fundamentale ale societati feudale transilvänene. Pe domeni ul Gurghiu drabanpi constitute garnizoana permanentä a cetäpi. Ei sínt recrutap atit din rindul nobililor scäpätap, eit mai ales din rindul iolbagilor. Pe domeniu existau douä oategorii de drabanp: cei cu act de drabant p cei färä act. Primii vor fi fost aceia care dispuneau sau au dispus p de sesie de drabant p deci, privilegiul era ereditar. Cea de-а doua categorie era formatä din drabanp ridicap la aceastä funepe ocazional, conjunctural, ei fiind inscrip in rind cu iobagii domeniului“22. Nu intotdeauna starea de drabant inseamnä p darea de sesie, uneori primesc sesie iobägeascä. In Cazul in care au in folosinjä päminit iobägesc sínt scutip de slujbä, dar nu p de celelalte prestapi feudale. In anul 1652 in Ibänesti drabanpi sint am in tip in cadrul obligapilor de dijmä, unde se specifica cä drabanpi (darabantok) nu dau nici am fei de dijmä. Rezultä deci cä drabanpi din anul 1652 sint din clategoria celor cu act de drabant p care dispun de sesie de drabant fiindcä privilegiul era ereditar, a$a dupä cum reiese p din compararea urbariilor din anul 1652, 1665, 168823, 169424 25, 169720, 170626. Funcpa de drabant se transmitea in cadrul aceleiap familii, fie din tatä in fiu (ex.: Matei Gheorghe lud Matei Ionaijcu), sau de la fratele mai mare la cel mic (ex.: Dräghici Mihai lui Dräghici Pa^ca). Dupä anul 1708, cind austriecii (lobonpi) smulgind cu greu din mina curuplor cetatea Gurghiului pe care о vor därima, Fiscul va puné problema rosturilor drabanplor pe domeniul Gurghiu. Dupä aceastä datä, se observä о coborire а drabanplor ре scara socialä, ei fiind obligap la aceleap prestapi ca p iobagii. Urbariul din 'anui 1722 inscrie un iobag cu numele de Darabant loan, specificind cä acesta este drabant dar cei 3 fii <ai lui sínt iobagi. Se observä deci cä dupä anul 1708 slujba de drabant nu se mai transmitea din tatä in fiu, ca in secolul a! XVII- lea. 21 Approb. Const., P. Ill,, tit. XXX, art. I, in Corpus Juris Hungarici... p. 102. 22 Liviu Ursufiu, Relapii agrare . . . p. 43. 23 Urbariul citat. 24 Arhivele Statului din Cluj-Napoca, Arhiva Jósika fidecomisionala, fase. 13, nr. 2. 25 Arhiva Statului din Cluj-Napoca, Arhiva familiei Korda, II, fase. 56, nr. 1. 24 Arhiva Statului din Cluj-Napoca, Arhiva familiei Bornemisza, Lit. G.p fase. I, nr. 73/3263.
