Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
11 DEZVOLTAREA SATULUI IBANE$TI 95 In urbariul din anul 1652 sint inscribi 4 pu$ca$i pede?tri (pedites pixid/arii/). Un pu$ca$ apare inseris, in acela^i urbariu, printre slujba?i, arätindu-se cä este venit din Moldova §i locuie$te ре о sesáe pustie а unui iobag. Acest ultim pu$ca$ fäcea parte din draban^ii ridica ti la aceastä funictie ocazional. „Pu§ca§ul e un osta$ totdeauna gata, privilegiul säu fiind conditional de serviciul iprestat. El nu-§i pierde calitatea §i privilegiul nici daeä domeniul ajunge pe miini nobiliare, rämine mai departe supus §i obligat principelui“27. Este evident cä pujca^ii din Ibäne$ti au obligatii de drabanti fiindcä in anul 1665, ei sau fiii lor, sint inscribi ea §i drabanti. Probabil cä aceastä specificare de drabanti apare fiindcä „pinä in 1657 cetatea (din Gurghiu — n.n.) a fost sediul unei garnizoane secuie?ti, iar dupä aceastä datä garnizoana secuiascä e dizolvatä $i inlocuitä cu drabantii locului“28. Urbariile ne dau date $i asupra inzesträrii drabantilor cu pämint. In anul 1665 unii drabanti stäpinesc sesii de drabanti, iar altii stau pe sesii Lobäge^ti. ln anul 1688, cind se inscriu satele fiscale apartinätoare de Gurghiu $i pe care le detin donatarii, sint inscribi la Ibäne^ti un numär de 5 päminturi ale drabantilor. Aceste päminturi, pe care in anul 1688 le detine nobilul Boldvai Márton, sint identificate prin sistemul jurätorilor, a 10 bätrini intre 50—70 de ani, din Ibäne$ti §i Hodac. Jurätorii dau referiri asupra acestor päminturi arätind cä de pe aceste päminturi de drabant sint intelegeri (Conventionälisok) cu sätenii din Ibäne^ti. О parte din aceste päminturi proveneau din pämintul comun al satului. Cele 5 pämintuiri de drabanti sint locuite in anul 1688 de cätre iobagi, care considerau cä locuind pe päminturilie drabantilor sint scutiti de prestatii feudale. „Tranzactiile asupra pämintului vin sä dezväluie incä о realitate a relatiilor feudale. Tranzactiile directe sau mascate asupra pämintului, inalienabil prin definitia légii, imibracä felurite forme. Intre acestea se deta?eazä zälögirile, secondate de unele vinzäri-cumpäräri. Dar pämintul se $i schimbä, se testeazä, se imparte“29. Astfel de tranzactii fac §i iobagii $i drabantii de pe domeniul Gurghiu. Se pare cä päminturile drabantilor din Ibäne?ti au fost ocupate de cätre säteni cu forta, dupä cum rezultä $i din plingerea drabantilor din an ul 169430 (az paraszt emberek el foglalták bene). Libertinii — Analizind urbariul din anul 1665 retinem cä numärul drabantilor a crescut la un numär de cinci drabanti. Dintre acentia, doi poartä n um ele de Szabados, ceea ce aratä conditia lor de libertini. „Libertinii sint categoria neüipsditä de pe domeniile princiare. Ei sínt iobagi scutiti de slujbete ob innuite iobägeyti pentru a face serviciul militar ?i alte servicii dameniale. Sint temporari ?i conditional de serviciul da-27 Acad. D. Prodan, lobägia in Transilvania in secolul al XVI-lea, vol. I, Bucure$ti, 1967, p. 411. 28 Liviu Ursupu, Relapii agrare ... p. 43. 29 Liviu Ursutiu, Tranzactii asupra iobagului ?i asupra pämintului pe domeniul Gurghiu (1652—1715), ín Marisia, VII, Tirgu-Mure$, 1977, p. 131. 30 Arhivele Statului din Cluj-Napoca, Arhiva Jósika jidecomisionalä, lese. 13, nr. 2.
