Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

IV. Note – patrimoniu

ASPECTE PRIViMD RIDiCAREA TOPOGRÄRCÄ A A$EZÄR!I PREFEUDALE DE LA SIGHI^OARA - DEALUL VHLOR

MiHAJ PETJCÄ, DÓRIN URSUT

*

Investigarea sistematicä a statiunii arheologice de la Sighhjoara — Dealul Viilor, intre anii 1976 — 19831, cercetare complexä, de amploare, care are in vedere studierea pluridisciplinarä — arheologicä, paleofaunisticä, palinologicä, geomorfologicä $i geomagneticä a zonei — a fäcut imperios necesar, in сопсЩШе cercetarii arheologice actuale moderne, §tiin^ifice — demersui topográfia

Sta'pun ea de la Dealul Viilor se aflá situata la marginea nord-esticá a municipiului Sighi$oara, fiind a§ezata pe maiul drept al ríului Tirnava Maré, in bazinetul avind о forma de amfiteatru — Dealul Viilor. Acest bazinet se incadreazá in dinutul Podisului Transilvaniei, avind ca trásaturi de bazä ale reliefului suprafefe ou cädere monoclinalä ale interfluviilor, cu mici depresiuni — butoniere $i cueste, ale cáror frunti sint acoperite de alunecäri2. In componenda rocilor predominä argilele, mamele ?i nisipurile u?or supuse proceselor de eroziune; ele contin intercalari de gresii $i tufuri vulcanice2. Pe valea principalä a Timavei Mari sint larg dezvoltate teraséle aluvionare alcátuite din nisipuri cu prundi§uri .ji luturi4.

Caracteristic pentru acest bazinet, ce face parte din districtul Dealurilor Tirnavelor, sint culmile orientate latitudinal, cu mältimea medie de 600 m, povirni§uri repezi §i о energie de relief care variazä intre 200— 300 m. Väile principale sínt relativ largi, cu terase, in timp ce väile secundare sínt strímte, fára terase $i cu intense procese dé degradari. Clima este, ín general, mai asprä ?i mai umedá decit pe Dealurile Vestice ale därii sau ín Podi$ul Getic, iar vegetata §1 fauna sint tipic central — europene, cu endemisme; predominä solurile brune de pädure §i solurile brune de pádure, podzolite5.

1 Gh. Bältag, Marina, IX, 1979, p. 77—84; 87—91; idem, Rev. Muz. Mon., Mo. numente istoriee fi de arta, 2, 19í<2, p. 44—50; Gb. Baltag, R. Harhoiu, M. Peticä, Marisia, XI—XII, 1931—1982, p. 51—59.

2 Monográfia geografiea a R.P.R., I, Geográfia fizicä, Bucureijti, 1960, p. 230—231.

3 Ibidem.

4 Ibidem.

5 Idem, p. 645.

— M