Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

IV. Note – patrimoniu

*

t

In urma cercetärilor arheologice intreprinse pinä in prezent, rezultä cä a$ezarea prefeudalä, inclusiv habdtatul antic, ocupá о suprafata de peste 10 ha, din care, pinä acum, a fost säpatä doar circa 10%. Säpäturile au fost concentrate in zona esticä a bazinului, pe douä terase delimitate intre eie de drumul comunal Sighi§oara—Boiu. Prima terasä, nr. 1, se aflä situatä chiar pe maiul Tirnavei Mari, fiind u?or inältatä fatä de lunca riulud, cea de-а doua, nr. 2 fiind situatä la nord de prima, formind о pantä u?oarä spre baza dealului.

Ajezarea de la Dealul Viilor se desfä?oarä cronologic aproape pe tot parcursul mileniului migratiilor popoarelor, cél mai vechi nivel cultural apartinind secolului al III-lea e.n. Loouirea continuä apoi, färä intreruperi, pe aceea$i suprafatä, pinä in secolul al IX-lea. Acum se inregistreazä prima tntrerupere, care dureazä pinä in secolul al XIII-lea, cänd habitatul este reluat.

Bazele a^ezärii se pun pe terasa nr. 1, cele mai vechi complexe aflindu-se pe maiul apei. In secolele urmätoare se poate urmäri expanisunea a?ezärii spre nord, pe terasa nr. 2, unde a fost identificat nivelul tirziu de locuire, din secolele VIII — IX §i XI — XIII.

In continuare, vom prezenta principalele etape privind lucrärile de ridicare de topografie arheologicä6, colaborarea directä pe teren dintre arheolog topográf in vederea elaborärii härtii zonei statiunii Dealul Viilor.

434 MIHAI PETICA,DÓRIN URSUT 2

I. EHaborarea proiectului

In aceastä etapä s-а realizat, pentru inceput, cunoa?terea zonei in care a urmat efectuarea ridicärilor topografice, prin localizarea ei pe harta la scara 1 : 25.000, iar pentru identificarea detaliilor, la о scarä mai mare — 1 r6000. Lipsind aerofotograma zonei, pentru observarea detaliilor de referintä $i marcarea zonei arheologice necesare prin perimetrare punctatä, s-а realizat turul de orizont fotografic insumänd 40 de pozitii.

A urmat stabilirea scärii härtii, in funetie de necesitatea cuprinderii cít mai complete a zonei in discufie, färä a se pierde detaliile, la scara 1 : 500.

II. Recunoa^terea terenului

De la prima recunoa$tere a terenului ce urmeazä a fi ridicat, topográful $i-a schitat planul de atac al lucrärii, intoemind schita zonei respective. A urmat stabilirea „osaturii“ sistemului de sprijin care va fi materializat in teren, a cärui imagine depinde de mai multi factori. In primul rind, s-au identificat limitele zonei arheologice, cäile de comunicatie, li-6 Al. Sándulescu, V. Sficlea, Cartografie, Topografie, Bucure$ti, 1970; Manualul inginerului geodez, Bucure§ti, 1970, vol. I—III; R. Florescu, Rev. Muz., 2, 1965; D. Ursut, P. Paul, Potaissa, II, 1980 p. 307—311. La lucrärile de teren 5i.au adus oontribuiia dr. R. Harhoiu $i Gh. Baitag.

9