Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
о CERAMICA IN SULURI DE LUT 425 mäsura inaintärii cu lipirea. Rezultä deci cä acest tip de roatä nu poate fi incadrat intre ro^ile cu „miscare inceatä“ ea neproducind lucru mecanic, avlnd doar rol de suport $i vector. La vasele la care netezirea finalä nu a fost prea insistentä se poate observa racordarea ini^ialä a sulului de fundul vasului. (Inv. 1521; 1543). Faza a VI-a cuprinde ac(iunea de finisare a vasului. Atit lipirea de marginile ridicate ale fundului, cit $i traseul spiralat al sulului de lut lasä imperfectum pe perefii intemi sau externi ai vasului (Inv.: 1 491; 1 475; 1 481; 1 493; 1 489; 1 482; 2 571; 1 542; 1 533; 1 529). Cercetärile laxi A. Filimon sesizeazä douä feluri de netezire a vaselor: direct cu mina, sau prin intermediul rotL „a^ezatä ре о lai(ä §i se invirte cu degetul“. La о serie de vase din colec(ie se pot identáfica traseele sulurilor si grosimea lor. Unul din vase (Inv: 1478) are partea superficial ciobitä ре о bunä suprafa(ä, spafiu in care sínt evidente suprapunerile sulurilor de lut §i läfimea lor. Prin studierea vaselor din colec(ie se pot identifica о suits de piese, care dupä pärerea lui A. Filimon nu ar fi fost lucrate la roata suport ci direct cu mina. Ele se caracterizeazä prin grosimea mai mare a peretlor, asimetrie mai pronun(atä, identificarea spiralelor in structura pere(üor (Inv.: 2571; 1521; 1531; 1544; 1545; 3934). Aprecierile lui Filimon sint sustinute de informatorii actuali — urma$ii olari(ei Savina Olari, care süsüin cä au lucrat vase si direct cu mina „atunci cind li s-а luat roata (?)“, completind cä aceastä categorie de vase erau „hide“ (asimetrice, nefinisate n.n.). Faza a VII-а consta in lipirea tor(ilor la oale si cäni. Tortile vaselor din colec(ia studiatä sint atit in bandä oiroularä (22 buc.) cit si ín banda latä (29 buc.), ambele tipuri de tort fünd foarte viguroase. Cu excepta acestei ultime faze, nici una dintre etapele de lucru descrise nu este caracteristicä ceramicii lucratä la roatä, rezultind cä cele douä tehnici au fost independente una de alta. Ornamentarea In aceastä privintä consideräm necesar a porni de la informatile lui Aurel Filimon care stabilea о categorie a vaselor care se realizau färä roata suport, о a doua categorie care se deosebeste de prima „prin faptul cä netezirea se face cu ajutorul unei roate“, subliniind: „Aceste vase sínt ornate cu douä linii orizontale si sint ceva mai reusite dqcit phimele“19. Cercetärile lui Fl. B. Florescu, identificä pe teren sistemul de oraamentare realizat cu un „gätej“ in pasta crudä, ce poartä numele de „ruvas“. 19 Aurel Filimon Originea artet populare románefti, conferintä sustinutä la deschiderea Lunii Tg.-Mure$ului 1936, Arhiva Complexului muzeal Tg..Mure$.
